Dosarul în care Călin Georgescu, în prezent arestat preventiv într-un dosar de înșelăciune, și Horațiu Potra sunt acuzați de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, este judecat astăzi de magistrați de la Curtea de Apel București.

Dosarul în care Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, ajunge din nou astăzi, 27 octombrie, pe masa magistraților.

Dosarul are la bază evenimentele din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, la o zi după anularea alegerilor prezidențiale, când polițiștii au instituit filtre în mai multe zone din Ilfov, Dâmbovița și București, în urma unor sesizări că un grup de persoane ar urma să ajungă în Capitală pentru a organiza un protest. În urma perchezițiilor din trafic, autoritățile au descoperit cuțite tip briceag, pumnale, lame lungi, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri, topoare, pistoale și materiale pirotehnice considerate deosebit de periculoase, cu potențial de a provoca explozii și de a produce pagube importante, răniri grave sau decese.

Procurorii susțin că acțiunile investigate au creat o stare de pericol pentru securitatea națională și pentru ordinea constituțională, precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea legală a puterii de stat. Două luni mai târziu, în luna februarie a anului 2025, au fost descinse 47 de percheziții în cinci județe, inclusiv la locuința lui Horațiu Potra, unde au descoperit teancuri de dolari ascunse într-un seif sub podea și numeroase arme.

Liderul mercenarilor a afirmat că își asumă nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra, liderul mercenarilor, este judecat pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul său, Dorian Potra, și nepotul, Alexandru Potra, sunt acuzați de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Ceilalți 20 de inculpați sunt acuzați de fapte de natură să pună în pericol ordinea constituțională și securitatea națională. La termenul precedent din 12 octombrie, unul dintre inculpați a cerut reluarea procedurii de cameră preliminară, însă instanţa a respins solicitarea.

În prezent, Călin Georgescu se află în arest preventiv în cazul unui dosar de înșelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. Luni, pe 26 octombrie, magistrații au respins cererea DIICOT de a prelungi măsura arestului preventiv. Judecătorul a explicat anterior luării acestei decizii că, sub aspectul necesității prelungirii măsurii arestării preventive, „se constată că prezintă relevanță deosebită conduita inculpatului Călin Georgescu, din perioada în care acesta s-a aflat sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar, respectiv împrejurarea că, în acest interval, respectiv data de 26.09.2026, ar fi săvârșit noi infracțiuni”.

Potrivit DIICOT, lipsa unei măsuri preventive, privative de libertate, „poate da naștere, în mod real, unui sentiment de insecuritate în rândul colectivității și se poate crea aparența că organele judiciare nu reacționează eficient în cazul comiterii repetitive a unor astfel de infracțiuni, iar cercetarea inculpaților Georgescu și Rusen, în stare de libertate poate încuraja și alte persoane să comită infracțiuni de natura celor pentru care inculpații sunt cercetați”.

Procurorul DIICOT a mai arătat că probele existente în prezent în dosarul declanșat după verificarea tehnică a vilei „susțin concluzia că riscul săvârșirii unor noi infracțiuni persistă, iar măsurile preventive mai puțin restrictive nu sunt apte să asigure în mod efectiv realizarea scopurilor prevăzute de lege, se justifică aprecierea că privarea de libertate rămâne necesară și proporțională”.

De altfel, acesta ar fi arătat că „periculozitatea inculpaților este relevată de modul şi circumstanțele în care aceștia au săvârșit infracțiunile de «constituire a unui grup infracțional organizat» și «înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată», inculpații având ca scop obținerea unor sume cât mai mari de bani pentru maximizarea profiturilor”.

Potrivit gandul.ro, DIICOT a cerut prelungirea măsurii arestului preventiv a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen pentru că instituția desfășoară procedurile judiciare în curs de obținere a tuturor probelor care să închidă cercul acuzațiilor, una dintre acestea fiind mărturia omului de afaceri Massimiliano Arena, cel la care se pare că ajungeau banii trimiși de păgubitul Răzvan Leu, și cel care juca rolul de bancher.

Sursa anterior menționată informează că a fost emis un ordin european de anchetă către statul italian, cu solicitarea audierii omului de afaceri Massimiliano Arena de către organele judiciare italiene, declarația acestuia urmând să fie transmisă DIICOT pentru depunerea ei la dosarul de înșelăciune.

În sala de judecată, procurorul DIICOT a explicat, luni, în timpul judecării cererii de prelungire a arestării preventive a celor doi inculpați că „în legătură cu coinculpatul Arena Massimilliano s-a efectuat procedura de citare în vederea aducerii la cunoștință a calității de suspect, drepturile și obligațiile procesuale”. Potrivit dosarului DIICOT, Massimiliano Arena, reprezentant al unei bănci, este persoana la care ar fi ajuns cei 1,1 milioane de euro cu care afaceristul Răzvan Leu a fost păgubit.

Conform informațiilor din dosar, în cursul lunii septembrie 2021, Călin Georgescu împreună cu Ionel Rusen și Massimiliano Arena au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului Georgescu Călin, în special pe teritoriul României, până la data de 18.10.2023, data la care a încetat acțiunea de menținere în eroare a persoanei vătămate Leu Răzvan, în vederea comiterii unor infracțiuni de înșelăciune, potrivit rolurilor asumate, prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, având drept scop obținerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor foloase patrimoniale injuste, constând în garanțiile bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective.

În ceea ce priveşte cauza de faţă, constatăm că ne aflăm în prezenţa unui grup infracțional organizat specializat în inducerea în eroare a persoanelor vătămate prin prezentarea unor pretinse posibilități de obținere a unor credite în cuantumuri ridicate, condiționate de achitarea prealabilă a unor sume de bani cu titlu de garanție.

„Referitor la suma de 1.100.000 euro transferată către Wealth Bank, Răzvan Leu arată că a procedat conform indicațiilor primite de la Ionel Rusen și conform celor stabilite cu Arena Massimilioano, astfel la data de 28.12.2021 a transferat suma de 1.000.000 euro, la data de 20.01.2022 a transferat suma de 100.000 euro, iar la data de 22.12.2021 a transferat suma de 2.500 euro pentru deschiderea contului de la Wealth Bank.”