Traficul aerian european a fost perturbat joi, 5 noiembrie 2026, după un nou val de amenințări false cu bombă care au vizat numeroase aeronave. Cel puțin 18 zboruri au fost afectate, unele fiind deviate sau escortate de avioane militare. România s-a numărat printre țările vizate, după ce două aeronave care se îndreptau spre București au primit alerte de securitate. Într-unul dintre mesajele ajunse la aeroporturile italiene apărea numele unei grupări extremiste ruse, însă autoritățile nu au confirmat cine se află în spatele întregii serii de incidente.
Amenințările au declanșat proceduri speciale de securitate în mai multe state europene, printre care România, Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Polonia, Cehia, Belgia și Danemarca.
Potrivit informațiilor publicate de presa internațională, incidentele de joi au venit la numai două zile după o altă serie de alerte similare, care au dus la verificarea și devierea mai multor aeronave. De această dată, numărul curselor afectate a fost estimat la cel puțin 18, iar unele raportări au indicat chiar peste 20 de amenințări.
Din fericire, verificările efectuate de autorități nu au identificat materiale explozive sau obiecte suspecte la bordul aeronavelor vizate.
Două avioane au fost vizate de amenințări cu bombă pe ruta spre București
România s-a aflat printre țările afectate de valul de alerte. Primul incident a vizat un avion Wizz Air care efectua cursa Milano – București.
După primirea amenințării, aeronava a aterizat în siguranță pe Aeroportul Internațional Henri Coandă. Cei 182 de pasageri și cei șapte membri ai echipajului au fost debarcați, iar specialiștii Serviciului Român de Informații au început verificările.
La fața locului a fost activată o celulă de criză, iar echipele de pirotehniști au inspectat aeronava pentru a stabili dacă exista vreun pericol real. În urma controalelor, nu au fost descoperite elemente care să confirme existența unei bombe.
Un al doilea incident a vizat cursa Air Serbia ASL 102, care efectua legătura dintre Belgrad și București. Aeronava a aterizat pe Otopeni în jurul orei 15:20, după ce fusese semnalată o altă amenințare.
Și în acest caz au fost aplicate procedurile de securitate, iar verificările nu au confirmat existența unui dispozitiv exploziv. Potrivit informațiilor transmise de autorități, traficul aerian a continuat în condiții de siguranță.
Avioane escortate de aeronave militare și curse deviate către alte aeroporturi
Printre cele mai importante incidente s-au numărat cele care au vizat trei zboruri Ryanair cu destinația Sofia, Bulgaria.
Aeronavele plecaseră din Copenhaga, Madrid și Londra. Primele două au aterizat la Sofia, în timp ce zborul din Londra a fost redirecționat către aeroportul din Plovdiv.
În toate cele trei cazuri au fost activate proceduri speciale de securitate. Aeronavele au fost verificate, pasagerii au fost evacuați, iar bagajele au fost supuse controalelor.
Și două curse operate de Finnair au primit amenințări. Un avion care zbura de la Helsinki la Roma, având 144 de pasageri la bord, a fost escortat de avioane militare italiene înainte de aterizare. O altă aeronavă, care efectua ruta Helsinki – Viena, a ajuns în siguranță la destinație.
Un zbor Aer Lingus de la Dublin la Roma a fost deviat către baza militară Évreux din Franța, unde aeronava a fost verificată de specialiști. Alte alerte au vizat curse ale companiilor Wizz Air, LOT și Aegean Airlines.
O grupare extremistă rusă apare în semnătura unuia dintre mesajele de amenințare
Unul dintre cele mai importante detalii apărute în urma incidentelor a fost legat de conținutul mesajelor transmise către aeroporturile din Italia.
Potrivit agenției italiene ANSA, un e-mail care conținea amenințări la adresa unor zboruri a fost semnat în numele grupării „Muzhskoye Gosudarstvo”, cunoscută și sub denumirea de „Male State” sau „Statul Bărbaților”.
Organizația este descrisă drept o mișcare rusă ultranaționalistă și misogină, fondată de Vladislav Pozdnyakov și interzisă în Rusia. Mesajul transmis aeroporturilor conținea referiri la un presupus „regim feminist” și amenința cu producerea unor explozii.
Agenția ANSA a relatat că e-mailul viza șase zboruri italiene, dintr-un total de 18 curse europene afectate în acea zi.
Totuși, semnătura mesajului nu reprezintă, în sine, o dovadă că gruparea respectivă a organizat toate amenințările. Associated Press a precizat că nu era clar dacă mesajele primite de diferite aeroporturi proveneau de la aceeași sursă și nici dacă incidentele aveau o legătură directă între ele.
Anchetele sunt în desfășurare, iar autoritățile încearcă să stabilească originea mesajelor și identitatea celor responsabili.
Autoritățile europene investighează posibile acțiuni coordonate
Numărul mare de alerte într-un interval atât de scurt a ridicat întrebări privind posibilitatea unei campanii coordonate de perturbare a traficului aerian.
Comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat că este prea devreme pentru a se trage concluzii privind o eventuală legătură între incidente. Acesta a precizat că investigațiile naționale continuă și că a fost activat un mecanism european de schimb de informații privind securitatea aviației.
În același timp, specialiștii în securitate aeriană au atras atenția că astfel de amenințări pot produce efecte importante chiar și atunci când se dovedesc false. Verificarea aeronavelor, evacuarea pasagerilor, devierea curselor și mobilizarea avioanelor militare generează întârzieri și costuri suplimentare pentru companiile aeriene și autorități.
Deocamdată, nu există o confirmare oficială că toate alertele din Europa fac parte dintr-o singură operațiune sau că în spatele lor se află un stat ori o organizație anume.