Doctorul german Ryke HAMER (foto) a tratat cu succes peste 31.000 de pacienți doar stând de vorbă cu ei. Nu făcea nimic magic în afara faptului că le explica logic și rațional despre strânsa legătură dintre starea mentală și boala.

El susține că fiecare om s-a îmbolnăvit din cauza unui program mental distructiv, născut în urma unui ȘOC emoțional. El a numit acest șoc după numele fiului său: Dyrk Hamer Syndrome sau DHS (sindromul Dirk Hamer).

Dr. Hamer era în anii 70 Cercetător și Șef al Clinicii de Oncologie din Munchen, unde trata cancerul folosind, la fel ca ceilalți doctori, tratamentele clasice de tratarea cancerului, care se dovedeau a fi mai mult sau mai puțin eficiente.

Însă cursul vieții doctorului Hamer avea să se schimbe radical, în luna decembrie a anului 1978, când a primit teribila veste că fiul său DIRK, de doar 19 ani, a fost împușcat mortal. Mai mult decât atât, la câteva luni de la eveniment a murit soția lui. Aceste șocuri l-au rănit la un nivel profund, și, ca și cum n-ar fi destul, peste câteva luni s-a îmbolnăvit de CANCER la TESTICULE.

Ajunsese un doctor care trata pacienții de cancer, iar în paralel trebuie să se trateze pe el însuși de cancer. Era speriat de rata mare de insucces a tratamentelor clasice, pe care ar fi trebuit să le urmeze și el, însă nu mai avea încredere în ele. Deși pare descurajator, acest context urma să-l ajute le Dr. Hamer să revoluționeze lumea medicală.

Din moment ce nu fusese niciodată grav bolnav, a suspectat imediat că dezvoltarea cancerului său poate avea legătură directă cu tragica pierdere a fiului său.

Moartea lui Dirk și propria sa experiență cu cancerul l-au făcut pe Dr. Hamer să investigheze istoricul pacienților săi de cancer. A aflat foarte curând că, la fel ca el, toți au trecut prin experiențe extrem de stresante, înainte ca boala să se instaleze și să se dezvolte. Observarea conexiunii dintre minte și organism nu a fost surprinzătoare. Numeroase studii arătaseră deja că atât cancerul cât și alte boli sunt foarte des precedate de un eveniment traumatizant.

Există o LEGĂTURĂ dintre diferitele zone ale creierului și anumite organe

Dar Dr. Hamer a dus cercetările sale cu un pas mai departe. Urmărind ipoteza că toate evenimentele din organism sunt controlate de creier, a analizat tomografiile pacienților săi și le-a comparat cu istoricul lor medical.

Dr. Hamer a descoperit că orice boală, nu numai cancerul. Este controlată de o zonă din creier ce îi corespunde în mod specific și este legată, în mod particular, de un eveniment traumatizant perfect identificabil.

Mai exact, a sesizat apariția unor vibrații mai anormale, vizibile sub formă de cercuri concentrice pe tomografie, în diferite zone ale creierului. Mai interesant era ca, oamenii cu același tip de cancer, aveau vibrații mai intense EXACT în aceleași zone ale creierului.

Cu alte cuvinte, fiecare tip de cancer avea o zonă corespondentă în creier, care nu mai funcționa corect.

Cu această descoperite a pus bazele a ceea ce se numește NOUA MEDICINĂ (pentru care va fi desconsiderat de ceilalți doctori, după care i se va retrage dreptul de a mai profesa, pentru că perturba afacerile marilor companii farmaceutice care, pentru a supraviețui, trebuie să vândă anual citostatice, vaccinuri, medicamente care dau dependență etc.).

Când Dr. Hamer a fost arestat, în 1997, pentru acordarea de sfaturi medicale fără a avea licență medicală, pentru trei persoane, poliția a confiscat fișele pacienților săi și le-a analizat. Un procuror public a fost nevoie să recunoască în timpul procesului, că după 5 ani, 6,000 din 6,500 de pacienți ai dr. Hamer, cu cancer în fază terminală, erau încă în viață. În cazul tratamentelor convenționale, cifra aceasta este inversă.

Noua medicină pornește de la „Regula de Fier a Cancerului”

Regula de Fier a Cancerului:

Fiecare cancer sau altă afecțiune gravă, are drept cauză un CONFLICT care generează UN ȘOC EMOȚIONAL: numit DHS (Sindromul Dirk Hamer – denumit astfel în onoarea fiului său) care îmbolnăvește omul mai întâi la nivel mental, când apar dereglări în creier, iar în final boala se răsfrânge asupra unui organ. La această regulă, se adaugă alte două concluzii esențiale:

a.Tipul conflictului care a general SOCUL EMOȚIONAL (DHS) determină ZONA în care apar vibrații anormale în creier. Zona de pe creier în care apar aceste inele concentrice, determină organul în care va apărea boala.

b.Cu cât durează mai mult conflictul, cu atât se îmbolnăvește mai rău organul corespunzător acestui tip de conflict.

Aceste concluzii au rezultat în urma experimentelor practice pe care dr. Hamer le-a făcut pe oameni și pe animale. A demonstrat mai întâi cum, și animalele, la fel ca oamenii, sunt predispuse bolilor în urma unui conflict care generează un șoc emoțional.

Orginiea bolilor este în creier

Dr. Hamer a stabilit că „orice boală este cauzată de un șoc emoțional (numit DHS) care surprinde individul total nepregătit„.

Psihologic vorbind, DHS este un incident foarte personal, condițional și determinat de experiențele noastre trecute, de vulnerabilități, de percepții personale, de valorile și credințele personale. Cu toate acestea, DHS nu este doar un conflict emoțional, ci și biologic, care trebuie înțeles în contextul evoluției noastre personale.

Animalele experimentează aceste șocuri biologice în urma pierderii bruște a cuibului sau teritoriului, a pierderii unui pui, a separării de partener sau de grup, a unei amenințări neașteptate, a unei perioade de nemâncare sau a unei amenințări de moarte.

Un bărbat, de exemplu, poate suferi un șoc conflictual de „pierdere a teritoriului”, când își pierde casa sau locul de muncă, pe neașteptate; pentru o femeie, un șoc conflictual „în cămin” poate fi o grijă pentru binele unuia dintre membrii familiei; un șoc conflictual de tipul „abandonului” poate fi declanșat de un divorț neprevăzut sau de o spitalizare de urgență; copiii suferă deseori un șoc conflictual „de separare” când mama decide să se întoarcă la muncă sau când se despart părinții.

Analizând mii de tomografii (CT) în relație cu istoricul pacientului, Dr. Hamer a descoperit că, atunci când are loc DHS, șocul impactează o zonă specifică, predeterminată din creier, cauzând o leziune care este vizibilă pe tomografie, ca un set clar de inele concentrice (în 1989, Siemens, producătorul german de aparate tomografice, a confirmat că aceste inele nu provin de la o proastă funcționare a aparaturii).

După impact, celulele cerebrale transmit șocul impactului către organul corespondent care, la rândul lui, răspunde cu o modificare specifică, ce poate fi anticipată. Motivul pentru care diferitele conflicte sunt legate indisolubil de anumite zone ale creierului este acela că, de-a lungul evoluției noastre, fiecare parte a creierului a fost programată să răspundă instantaneu la posibile conflicte sau amenințări.

În timp ce „vechiul creier” (cerebelul, zona amigdaliană) este programat cu instrucțiuni de bază legate de supraviețuire, care corespund respirației, hrănirii sau reproducerii, „noul creier” (creierul mare) este codat cu teme mult mai avansate, precum cele legate de conflictele teritoriale, de separate, de identitate și cele legate de autoapreciere, încrederea și respectul de sine.

Cercetările medicale ale Dr. Hamer sunt strâns legate de embriologie, pentru că, indiferent de felul în care organismul răspunde unui conflict, fie prin dezvoltarea unei tumori, prin deteriorarea țesutului sau prin dereglarea funcționării, toate acestea sunt determinate de stratul embrionic al germenului din care provin atât organul, cât și țesutul cerebral corespondent.

GNM „Ontogenetic System of Tumors” (Sistemul Ortogenetic al tumorilor) ilustrează că organele controlate de „vechiul creier” care derivă din endoderm sau vechiul creier mesoderm, precum plămânii, ficatul, colonul, prostata, uterul, pielea în profunzimea ei, pleura, peritoneul, pericardul, glandele mamare, etc., generează întotdeauna proliferare celulară, imediat ce conflictul corespondent are loc la nivelul creierului.

Tumorile acestor organe se dezvoltă exclusiv pe durata fazei active a conflictului (inițială de DHS).

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.