Președintele României Nicușor Dan a avertizat joi, într-un interviu acordat agenției Bloomberg, că Rusia urmărește o escaladare deliberată a conflictului din Ucraina și încearcă să provoace țările europene.

Dan a fost explicit: situația nu mai poate fi tratată ca o succesiune de accidente. „Rusia încearcă să escaladeze acest război din Ucraina, încercând să provoace celelalte țări europene. Noi nu vrem să escaladăm. Vrem să rămânem calmi și să doborâm dronele care ajung pe teritoriul nostru”, a declarat liderul de la Cotroceni.

Această poziție a României reflectă o schimbare majoră în evaluarea amenințării. Acum aproximativ un an și jumătate, dronele care intrau în spațiul aerian românesc erau încadrate ca potențiale erori de cale sau devieri accidentale în contextul atacurilor asupra obiectivelor ucrainene de la Dunăre. Azi, președintele consideră că încadrarea respectivă nu mai ține: o dronă care lovește o navă și-a ales ținta, nu a ajuns acolo din întâmplare, mai ales ținând cont de lărgimea Mării Negre și de precizia sistemelor de navigație moderne.

România a reacționat rapid la această amenință. În octombrie, doi aviatori ai Forțelor Aeriene Române, pilotând F-16-uri, au interceptat și doborât două drone care intrasera ilegal în spațiul aerian românesc deasupra apelor teritoriale din Sulina. Neutralizarea s-a petrecut în câteva minute de la intrare, iar Dan a felicitat forța aeriană pentru profesionalism și rapiditate de răspuns.

Dar o reacție tactică nu e suficientă fără o strategie mai amplă. Nicușor Dan a explicat că România a lansat comenzi de sisteme de apărare aeriană prin programul european SAFE și a solicitat aliații sprijin cu echipamente temporare, până la intrarea în dotare a armamentului comandat. Aceasta nu e o simplă achiziție militară rutină – e o mobilizare defensivă pe termen scurt și mediu, o admitere că amenința e imediată și că durata conflictului din Ucraina rămâne incertă.

La nivelul NATO, România a pus presiune. Într-o ședință a Consiliului Atlanticului de Nord desfășurată săptămâna trecută la București, după o reuniune în care Dan s-a întâlnit în Bruxelles cu secretarul general Mark Rutte și premierul bulgar, România a cerut capability-uri mai puternice de anti-dronă, supraveghere, recunoaștere și forenzică. Nu e doar o cerere – e o realitate pe teren: nave comerciale au fost atacate și scufundate în vecinătatea țării noastre și a Bulgariei, oamenii de echipaj au murit sau sunt dispăruți.

Alianța a răspuns. Dan a subliniat că solidaritatea cu România și Bulgaria din partea NATO e „temeinic ca o stâncă”. Angajamentul de a apăra „fiecare centimetru” de teritoriu aliat, inclusiv apele și spațiul aerian, nu e doar protocol – e o reafirmare după fiecare incident.

Dar preveni direct nu e suficient. Nicușor Dan a analizat și perspectiva unui acord de pace, mai ales în contextul administrației Trump. Întrebat dacă e posibil ca războiul să se încheie în următorii doi ani și jumătate ai mandatului Donald Trump, a răspuns afirmativ, dar cu rezerve mari. „Da, sper că războiul să se încheie în curând. Dar trebuie ca ambele părți să fie de acord și nu văd Rusia să vrea pacea în acest moment”, a spus el.

Această reticență pe care Dan o atribuie Moscovei nu e o banalizare. În viziunea președintelui, Ucraina trebuie inclusă în orice negociere privind o soluție. O pace semnată peste capul Kievului ar fi o dezertificare a conflictului, nu o rezolvare. Și Rusia, potrivit analizei sale, nu dă semne că ar fi pregătită să renunțe la avantajele militare curente pentru a se așeza la masă cu condiții care să avantajeze cealaltă parte.

Declarațiile lui Dan sunt parte a unui efort mai larg de comunicare. Pe rețelele sociale, el a distribuit aprecierile acestor poziții, subliniind că securitatea Mării Negre nu e doar o problemă pentru România și Bulgaria, ci pentru întreaga Evropă și pentru comerțul internațional. Libertatea de navigație și protecția infrastructurii critice devin, în retoric și în realitate, o problemă NATO, nu doar o problemă regională.

Răspunsul măsurat, cum l-a descris el, nu înseamnă pasivitate. România continuă să-și apere spațiul aerian și apele teritoriale alături de aliați. Dar nici escaladare necontrolată – o linie care se cere menținută cu mare atenție, mai ales în vecinătatea unui adversar imprevizibil și cu interes în a-și testa limitele aliaților.

Ce urmează pentru România nu e simplu de prezis. Comenzile de echipament vor ajunge, sprijinul NATO se va consolida, dar amenința rămâne. Întrucât Rusia pare să-și consolideze poziția militară în loc s-o cedeze, scena pe care se joacă conflictul s-a lărgit și devine tot mai apropiată de granițele României.

DISCLAIMER!! Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică.