Potrivit unor surse judiciare, DIICOT a emis un ordin european de anchetă către autoritățile italiene, solicitând audierea omului de afaceri Massimiliano Arena, suspectat că ar fi primit banii trimiși de Răzvan Leu, persoana vătămată din dosarul de înșelăciune.

Arena ar fi îndeplinit rolul de bancher în presupusa schemă infracțională, iar declarația sa urmează să fie transmisă procurorilor români și inclusă în dosar.

În timpul ședinței de judecată, reprezentantul DIICOT a precizat că „în legătură cu coinculpatul Arena Massimilliano s-a efectuat procedura de citare în vederea aducerii la cunoștință a calității de suspect, drepturile și obligațiile procesuale”.

Unul dintre principalele argumente invocate pentru menținerea arestării preventive a fost comportamentul lui Călin Georgescu în perioada în care se afla sub control judiciar. Procurorul a susținut că „se constată că prezintă relevanță deosebită conduita inculpatului Călin Georgescu, din perioada în care acesta s-a aflat sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar, respectiv împrejurarea că, în acest interval, respectiv data de 26.09.2026, ar fi săvârșit noi infracțiuni”.

Anchetatorii au amintit că Georgescu a fost pus sub acuzare pentru instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, precum și pentru instigare la tentativă de alterare a integrității datelor informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice.

„Această împrejurare, analizată prin raportare la ansamblul materialului probator și la circumstanțele concrete ale cauzei, constituie un element pertinent în evaluarea riscului de reiterare a comportamentului infracțional, întrucât indică faptul că măsura preventivă neprivativă de libertate anterior dispusă nu a fost suficientă pentru prevenirea săvârșirii unor noi fapte prevăzute de legea penală.

Prin urmare, în astfel de condiții, există dovada certă că un comportament antisocial a devenit o obișnuință și încălcarea din nou a normelor de conviețuire socială rămâne doar o chestiune de timp dacă autoritățile nu adoptă o poziție fermă, motiv pentru care arestarea preventivă este singura în măsură să satisfacă administrarea corectă și eficientă a justiției penale, precum și împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni”, a argumentat procurorul DIICOT, potrivit surselor judiciare citate de Gândul.

Reprezentantul Ministerului Public a susținut și că lipsa unei măsuri privative de libertate „poate da naștere, în mod real, unui sentiment de insecuritate în rândul colectivității și se poate crea aparența că organele judiciare nu reacționează eficient în cazul comiterii repetitive a unor astfel de infracțiuni, iar cercetarea inculpaților Georgescu și Rusen, în stare de libertate poate încuraja și alte persoane să comită infracțiuni de natura celor pentru care inculpații sunt cercetați”.

În opinia procurorilor, probele administrate în dosarul deschis în urma verificării tehnice a unei vile „susțin concluzia că riscul săvârșirii unor noi infracțiuni persistă, iar măsurile preventive mai puțin restrictive nu sunt apte să asigure în mod efectiv realizarea scopurilor prevăzute de lege, se justifică aprecierea că privarea de libertate rămâne necesară și proporțională”.

Referitor la gravitatea acuzațiilor, procurorul a afirmat că „periculozitatea inculpaților este relevată de modul şi circumstanțele în care aceștia au săvârșit infracțiunile de „constituire a unui grup infracțional organizat” și „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată”, inculpații având ca scop obținerea unor sume cât mai mari de bani pentru maximizarea profiturilor”.

În ciuda argumentelor prezentate de DIICOT, judecătorul Claudiu Corobană de la Tribunalul București a decis luni înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată.