Miercuri, 18 februarie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind proiectul de reformă a pensiilor magistraților și a stabilit că actul normativ este constituțional. Decizia permite Guvernului să continue procedurile legislative fără blocaje de natură constituțională.

La scurt timp după anunț, premierul Ilie Bolojan a transmis că Executivul va iniția demersurile necesare pentru recuperarea sumei de 231 de milioane de euro, aferentă jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind reforma pensiilor speciale.Ce înseamnă decizia CCR pentru reforma pensiilor magistrațilorPrin hotărârea pronunțată, CCR a confirmat că pachetul de modificări propus de Guvern respectă prevederile Constituției. Respingerea sesizării ÎCCJ înseamnă că proiectul poate continua parcursul procedural fără riscul unei declarări a neconstituționalității în ansamblu.Reforma vizează un domeniu sensibil – pensiile de serviciu ale magistraților – aflat de mai mult timp în dezbatere publică. Validarea constituțională consolidează cadrul legislativ și oferă instituțiilor implicate un reper clar pentru aplicarea noilor prevederi.Din perspectivă publică, decizia are și o miză bugetară importantă. Reforma pensiilor speciale este un jalon esențial în PNRR, iar confirmarea constituționalității creează premisele pentru deblocarea fondurilor europene aferente.Executivul a anunțat că va transmite documentația necesară către Comisia Europeană pentru a demonstra îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor speciale. Procedura presupune evaluarea tehnică a măsurilor adoptate și verificarea conformității acestora cu angajamentele asumate prin PNRR.Odată finalizată analiza la nivel european și confirmată îndeplinirea condițiilor, suma de 231 de milioane de euro poate fi virată către România. Autoritățile mizează pe faptul că decizia CCR elimină principala incertitudine juridică și accelerează închiderea administrativă a jalonului.În perioada următoare, accentul va fi pus pe dialogul tehnic dintre autoritățile române și instituțiile europene, precum și pe aplicarea coerentă a noilor reglementări la nivel intern, pentru a asigura continuitatea finanțării prin PNRR.