Ajun de Boboteaza 2024. Ajunul Bobotezei este prima mare sarbatoare a noului an si, asa cum arata calendarul popular, ziua care preceda sarbatoarea propriu-zisa este chiar mai importanta decat sarbatoarea insasi, atat prin „numarul mare de practici magico-rituale, cat si prin intensitatea sacralitatii ce se pogoara asupra ei”, scria etnologul Antoaneta Olteanu.

Traditii si ritualuri in ajun de Boboteaza

In cartea „Calendarele poporului roman”, etnologul Antoaneta Olteanu explica inseamnatatea Ajunului Bobotezei. „Din punct de vedere ritual, sacralitatea ei se explica prin faptul ca reprezinta ultima zi a sarbatorilor de iarna, ziua in care se fac simtite cu deosebita forta valentele magice ale perioadei necurate de douasprezece zile deschise o data cu sarbatoarea Craciunului. Ca este asa, ne putem da seama dupa numeroasele practici augurale [de prevestire] si propitiatorii [de protectie] ce se desfasoara acum, ca si in zilele precedente.

Daca postesti pe 5 ianuarie vei avea noroc tot anul.

In traditia ortodoxa, Ajunul Bobotezei este zi de post, si se spune ca cel care va posti in aceasta zi va avea noroc tot anul. Tot in aceasta zi exista traditia ca preotul din parohii sa treaca pe la toate casele cu „Iordanul”, sfintind astfel gospodariile si pe credinciosi, si tot in aceasta zi se pregateste pentru a doua zi traditionala Cruce de gheata care ii va astepta pe crestini a doua zi la biserica, la slujba de sfintire a apei.

5 ianuarie, o zi de purificare. Ce se face in ajunul Bobotezei

Mai mult chiar decat in prima zi a anului, in ajunul Bobotezei se purifica vitele si oamenii, se desfasoara practici de stimulare a rodului de tot felul de peste an (colindul cu Kiraleisa), sunt actionate numeroase tabuuri in vederea atingerii nivelului de bunastare, sanatate si rod necesare peste an.

Vecinatatea unei mari sarbatori crestine a facut ca unele din actele ce o anunta (Botezul preotului) sa capete o conotatie magica puternica (de aici valentele faste ale agheasmei, ale fuiorului «de la crucea popei» s.a.). In acelasi timp, un obicei specific ajunurilor, deschiderea cerului (si implicit aflarea ursitei), a fost pus si el sub patronajul divinitatii crestine («se deschide cerul si ingerul pazitor ii spune celui de insurat incotro va fi norocul»), desi cea mai mare parte a practicilor premaritale de aflare a ursitului se desfasoara pe ascuns, pe furate, «manipuland» elementele sacralitatii crestine (furtul busuiocului de la galeata cu agheasma, trecerea preotului peste pragul ce ascunde obiectele magice etc.)”, scria Antoaneta Olteanu in „Calendarele poporului roman” (Paideia, 2000).

Ajun de Boboteaza 2024.

In ceea ce priveste traditiile si superstitiile, in ziua de ajun se crede ca fetele de maritat isi pot afla ursitul. Astfel, ele trebuie sa puna un fir de busuioc sub perna in noaptea de ajun si astfel il vor visa pe cel sortit lor. In unele zone ale tarii se crede ca firul de busuioc trebuie cerut de la preot sau furat de la preot. Tot legat de aflarea sortitului, se crede ca fetele tinere care vor pune busuioc la streasina casei, iar a doua zi acesta va avea chiciura pe el, atunci se vor marita cu un barbat bogat, iar daca fetele se impiedica si cad pe gheata in aceasta zi atunci casatoria este foarte aproape. In unele zone ale tarii se crede ca fetele tinere isi pot afla ursitul in aceasta noapte daca impletesc un fir de matase rosu si un fir de busuioc si il pun pe deget. In acest fel isi vor visa cu siguranta ursitul.

O alta superstitie pentru ziua de ajun de Boboteaza este aceea ca toti cei care vor stranuta in acesta zi vor avea un an plin de noroc, iar bolile ii vor ocoli.