Serviciul militar obligatoriu este suspendat, în România, doar pe timp de pace. Ce se întâmplă în cazul în care există un pericol la granițe.
În cazul unui conflict armat, România ar putea chema la arme cetățenii apți pentru recrutare, arată ministrul apărării, Angel Tîlvăr, ca răspuns al unei întrebări adresate de deputatul Dumitru Viorel Focșa, referitoare la reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
În prezent, armata caută soluții pentru creșterea numărului de militari activi.
Angel Tîlvăr: ”Cetățenii au dreptul și obligația să apere România”
Potrivit documentului citat, decizia e suspendare a serviciului militar obligatoriu operează doar pe timp de pace, însă asta nu exclude chemarea la arme a bărbaților încorporabili, în situația nedorită a unui conflict armat.
Angel Tîlvăr spune că cetățenii au ”dreptul și obligația să apere România”, îndeplinirea serviciului militar urmând să fie stabilite prin lege.
”Preluând modelul juridic al unor țări membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, România a suspendat, începând cu anul 2007, serviciul militar obligatoriu pe timp de pace, fiind prevăzută posibilitatea chemării sub arme, pe timpul stării de asediu, la mobilizare sau la război, a cetățenilor bărbați, care îndeplinesc criteriile de recrutare – încorporare.
Suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu nu excedează prevederilor art 55 din Constituție, republicată, potrivit cărora cetățenii au dreptul și obligația să apere România, îndeplinirea îndatoririlor militare urmând a fi stabilite prin lege organiză.
În acest sens, Legea nr 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare, după ce reiterează situațiile în care serviciul militar devine obligatoriu, dispune că, pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, centrele militare efectuează recrutarea – încorporarea cetățenilor încorporabili, în perioadele stabilite de Statul Major al Apărării”, se arată în răspunsul formular de Angel Tâlvăr, ministrul apărării naționale.
MApN vrea să aducă militari voluntari în rândul cadrelor active
Tîlvăr mai arată că MApN vrea să inițieze un demers de modificare a legii 446/2006, prin introducerea unei noi categorii de militar, soldat/gradat voluntar în termen. În prezent, voluntarii pot avea doar statut de personal militar în rezervă, distinct față de cel al soldaților și gradaților profesioniști în activitate.
Rezerviștii trebuie să fie prezenți în unitatea la care sunt arondați doar în perioadele de instruire și de îndeplinire a misiunilor. În afara perioadelor de activitate, ei sunt remunerați cu un procent din solda de funcție.
Conform portalului globalfirepower.com, armata română are 67.000 de militari activi și aproximativ 50.000 de rezerviști, ceea ce înseamnă destul de puțin raportat la o populație de 18 milioane de locuitori. În schimb, la nivelul la nivelul populației apte pentru serviciul militar (fit for service), țara noastră stă mai bine, cu 7.8 milioane de persoane.
MApN încearcă să schimbe această ”balanță”, prin aducerea unui număr cât mai mare de personal militar activ, prin includerea soldaților voluntari în serviciu.
”Având în vedere că această categorie de personal este o alternativă viabilă privind completarea unităților militare la mobilizare și război cu personalul instruit, la nivelul Ministerului Apărării Naționale s-au inițiat demersuri în scopul creșterii atractivității executării acestui serviciu militar, având ca scop final ca în urma campaniilor de recrutare și selecție posturile alocate să fie ocupate într-un procent cât mai mare”, mai arată Tîlvăr.
Statele în care stagiul militar este obligatoriu
Situația în Europa arată că Danemarca, Estonia, Finlanda, Cipru, Grecia și Elveția nu au abandonat serviciul militar obligatoriu după încetarea Războiului Rece. În schimb, Austria a revenit la armata obligatorie în 2006.
Alte state precum Lituania, Suedia sau Franța au reintrodus parțial și selectiv serviciul militar, iar Norvegia a devenit prima țară care a introdus obligativitatea serviciului și pentru femei.