Daca autoritatile nu ar fi respectat cerintele impuse de UE, ar fi existat riscul pierderii unor sume semnificative din fondurile alocate prin PNRR.

Chiar si cu implementarea noii reforme, este important de mentionat ca echilibrul total nu va fi atins imediat. Conform formulei de recalculare, aproximativ 1,3 milioane de pensii ar trebui, teoretic, sa scada, insa reprezentantii Casei de Pensii si ai Ministerului Muncii au asigurat ca acest lucru nu se va intampla.

Cei mai avantajati de recalcularea care va avea loc incepand cu 1 septembrie vor fi romanii pensionati inainte de anul 2011. Acestia vor beneficia de cele mai mari cresteri ale pensiilor, veniturile lor putandu-se chiar dubla, daca au muncit mai mult de 25 de ani

Un aspect esential in aceasta ecuatie este indicele de corectie.
Recent, Daniel Baciu, seful CNPP, a facut o serie de previziuni pe acest subiect.

Trebuie mentionat ca indicele de corectie a fost introdus prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, articolul 170, si a fost aplicat tuturor pensiilor. In primul an, acesta a fost de 1,12, crescand la 1,17 in 2012 si 2013, pentru ca apoi sa scada in anii urmatori, ajungand chiar la 1,07 in 2014. In 2019, indicele a fost de 1,20, iar din 2020, a crescut la 1,41.

In noua lege a pensiilor, acest indice nu mai este prezent, iar pensionarii retrasi din activitate inainte de anul 2011 vor fi acum avantajati.

Pentru stagiul de cotizare realizat peste 25 de ani, se acorda un numar de puncte de stabilitate astfel:

0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani. De exemplu, intre 25 si 30 de ani se acorda 2,5 puncte;

0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani. De exemplu, intre 30 si 35 de ani se acorda 3,75 puncte;

1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.\