Salarii călugări și măicuțe. Pentru cine nu știe, măicuțele și călugării din țara noastră primesc salarii.

Mai mult decât atât, ei fac parte din categoria bugetarilor și primesc lunar bani din partea statului.

În România există în jur de 10.000 de călugări și măicuțe.

Ce salarii au călugării și măicuțele

Călugării și măicuțele din țara noastră primesc salariu din partea statului, întrucât fac parte din categoria bugetarilor.

Suma pe care o primesc aceste categorii de persoane, lunar, este puțin peste salariul minim pe economie.

Conform regulamentelor bisericești, monahii salarizați sunt obligați să depună la casieria mănăstirii jumătate din salariu sau pensie în folosul obștii.

În cazul în care călugării aleg să doneze mănăstirii întreaga sumă pe care o primesc drept salariu de la stat, conducerea mănăstirii se va ocupa de achiziționarea tuturor celor necesare.

BOR precizează că valoarea toată a contribuțiilor la salariile personalului din Administrația patriarhală se ridică la 557.472 de lei în fiecare lună. În plus, Patriarhia Română contribuie la bugetul de stat și cu impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale, în valoare de 575.087 de lei.

La nivelul BOR sunt peste 14.000 de preoți și diaconi, dintre care peste 1.000 primesc salariu exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti. În ceea ce privește salarizații neclericali, peste 1.500 din 17.000 sunt remunerați integral de Biserică.

Grilele de salarizare anunțate de fostul ministru al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, în 2017, arata că Patriarhul Daniel avea un salariu la fel de mare cu cel al unui ministru (14.500 de lei lunar brut).

Cum să devii călugăr sau măicuță
În primul rând, vârsta minimă pentru primirea în casa Domnului este de 16 ani, cu acordul părinților sau al tutorelui care are grijă de minor.

Aprobarea episcopului este cea mai importantă pentru alegerea oamenilor care vor păși mănăstirea.

Conform regulamentului, starețul este obligat să cerceteze scopul venirii: vocația, decepția sau interesele persoanelor, starea fizică, cunoștințele religioase, temperamentul, aptitudinile sau formarea spirituală. În perioada de la intrarea în mănăstire și până la călugărie va trece o perioadă de ispitire canonică care are 3 stadii:
– De la primirea în mănăstire la admiterea noului venit în rândul fraţilor
– De la admiterea ca frate de mănăstire la îmbrăcarea în haină monahală (dulama)
– De la purtarea dulamei la tunderea în monahism (slujba de călugărire)

Cei interesați de viața monahală, trebuie să prezinte următoarele documente:
a) certificatul de naştere;
b) certificatul de botez;
c) actul de studii (solicitantul, dacă este minor, să fie absolvent al şcolii generale, cel puţin şi să aibă acordul părintelui sau tutorelui;
d) cazier judiciar;
e) certificat de stare civilă, din care să se constate că nu are nici una din obligaţiile familiale prevăzute de Codul familiei;
f) recomandarea preotului paroh
g) act privind stagiul militar şi declaraţia că renunţă la averea sa donând-o rudelor sau mânăstirii;
h) fişa medicală privind starea sănătăţii fizice şi psihice.