Subiectul provoacă deja tensiuni majore în coaliția de guvernare, iar sindicatele avertizează că măsura va declanșa proteste la nivel național.

Surse politice au transmis că în prezent varianta luată în calcul pentru reforma administrației locale, promisă de Guvernul Bolojan și amânată în repetate rânduri, este ca restructurarea să fie făcută la pachet cu reforma administrației centrale.

Planul ar viza concedierea a 10.000 – 12.000 de angajați din administrația publică locală, adică aproximativ 8 – 10% din personal, iar primarii ar urma să aibă libertatea de a alege între reduceri de personal sau diminuarea salariilor.

Guvernul face planul pentru reducerea cheltuielilor

Potrivit surselor citate, măsura vine în contextul presiunilor uriașe asupra bugetului de stat. Executivul încearcă să reducă deficitul bugetar și să se alinieze cerințelor europene privind disciplina fiscală. Astfel, planul prevede ca, în prima etapă, aproximativ 12.000 de posturi din administrația publică să fie desființate.

Restructurările vor viza atât personal contractual, cât și funcționari publici. Instituțiile locale vor primi o cotă clară de posturi ce trebuie eliminate sau salarii care trebuie reduse. Decizia finală va fi în mâinile primarilor și conducerii instituțiilor. Această variantă, susțin sursele, a fost considerată cea mai „flexibilă” de către Executiv.

Primăriile decid: concedieri sau tăieri salariale

În teritoriu, primarii vor fi cei care vor decide cum să aplice măsurile. Ei pot opta pentru concedierea unei părți din angajați sau pentru aplicarea unei reduceri de salarii pentru toți funcționarii din subordine.

Unii edili susțin că tăierile de salarii ar putea genera nemulțumiri în masă și un exod de personal calificat din administrație. Alții cred că este mai simplu să se renunțe la posturile considerate „neesențiale”. În ambele situații, însă, impactul asupra funcționării instituțiilor publice va fi vizibil.