Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, cu o majoritate strânsă de 5 la 4, legea privind reforma pensiilor speciale pentru magistrați – un proiect considerat esențial pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Decizia vine după două amânări succesive și a generat tensiuni majore în coaliția de guvernare.

Premierul Ilie Bolojan, care anunțase anterior că va demisiona dacă legea va fi declarată neconstituțională, a reacționat abia după câteva ore de dezbateri și speculații. Într-o postare pe Facebook, acesta a clarificat că nu intenționează să părăsească funcția, însă a subliniat că reforma rămâne o prioritate pentru Guvern.

„Am luat act de decizia CCR. Reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. CCR nu a respins pe fond proiectul, ci doar din motive procedurale. Vom relua demersul, pentru că România are nevoie de această reformă. Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu.”

Premierul a explicat că obiecția CCR a vizat timpul prea scurt în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut la dispoziție pentru a emite un aviz consultativ. „Guvernul a respectat toate procedurile, însă dacă se consideră necesar un termen mai lung, îl vom respecta”, a adăugat Bolojan.

Ministerul Muncii anunță „planul B”

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că instituția pe care o conduce are deja pregătit un nou proiect legislativ pentru reforma pensiilor speciale, elaborat în colaborare cu Comisia Europeană.

„Există un draft pe masa premierului. Dacă actuala lege a fost declarată neconstituțională, suntem pregătiți să revenim rapid cu o variantă corectată. Nu putem renunța la această reformă. Este o chestiune de echitate socială și de responsabilitate bugetară”, a precizat ministrul pentru DC News.

Potrivit acestuia, proiectul nu va afecta pensiile speciale deja aflate în plată, dar Guvernul analizează introducerea unei impozitări progresive pentru veniturile foarte mari, inclusiv pensii.

Reforma pensiilor speciale – un punct cheie pentru PNRR

Reforma respinsă prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, reducerea plafonului pensiei de la 80% la 70% din venitul net și creșterea vechimii minime de la 25 la 35 de ani.

Prin această măsură, Guvernul spera să obțină deblocarea a peste 230 de milioane de euro din fondurile europene PNRR. După decizia CCR, aceste sume rămân temporar blocate, până la adoptarea unei noi legi conforme cu cerințele Curții.

Reacțiile liderilor politici

Decizia Curții a stârnit reacții ferme din partea clasei politice. Președintele Nicușor Dan a declarat că „o hotărâre a CCR, oricât de controversată, nu trebuie să ducă la demisia premierului”, subliniind că „dreptul permite interpretări”.

Ludovic Orban, consilier prezidențial, a completat: „Nu trebuie să cadă un Guvern dacă o lege este declarată neconstituțională. România merge pe sârmă, dar trebuie să păstrăm echilibrul.”

Pe de altă parte, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus că respingerea reformei „știrbește legitimitatea morală a coaliției”, iar Sorin Grindeanu a adăugat că „nu orice lege a Guvernului poate fi perfectă, însă reformele trebuie duse până la capăt.”

Bolojan rămâne premier – pentru moment

Deși presiunea publică este uriașă, Ilie Bolojan a transmis clar că nu va demisiona și că Guvernul va relua procesul legislativ. „România are nevoie de această reformă, nu un partid sau un premier. Nu putem continua cu privilegii care apasă bugetul și divizează societatea”, a spus acesta.

În următoarele zile, coaliția urmează să decidă noul calendar legislativ pentru reformarea sistemului de pensii speciale, în încercarea de a salva fondurile PNRR și credibilitatea Guvernului în fața Bruxelles-ului.

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, cu o majoritate strânsă de 5 la 4, legea privind reforma pensiilor speciale pentru magistrați – un proiect considerat esențial pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Decizia vine după două amânări succesive și a generat tensiuni majore în coaliția de guvernare.

Premierul Ilie Bolojan, care anunțase anterior că va demisiona dacă legea va fi declarată neconstituțională, a reacționat abia după câteva ore de dezbateri și speculații. Într-o postare pe Facebook, acesta a clarificat că nu intenționează să părăsească funcția, însă a subliniat că reforma rămâne o prioritate pentru Guvern.

„Am luat act de decizia CCR. Reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. CCR nu a respins pe fond proiectul, ci doar din motive procedurale. Vom relua demersul, pentru că România are nevoie de această reformă. Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu.”

Premierul a explicat că obiecția CCR a vizat timpul prea scurt în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut la dispoziție pentru a emite un aviz consultativ. „Guvernul a respectat toate procedurile, însă dacă se consideră necesar un termen mai lung, îl vom respecta”, a adăugat Bolojan.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că instituția pe care o conduce are deja pregătit un nou proiect legislativ pentru reforma pensiilor speciale, elaborat în colaborare cu Comisia Europeană.

„Există un draft pe masa premierului. Dacă actuala lege a fost declarată neconstituțională, suntem pregătiți să revenim rapid cu o variantă corectată. Nu putem renunța la această reformă. Este o chestiune de echitate socială și de responsabilitate bugetară”, a precizat ministrul pentru DC News.

Potrivit acestuia, proiectul nu va afecta pensiile speciale deja aflate în plată, dar Guvernul analizează introducerea unei impozitări progresive pentru veniturile foarte mari, inclusiv pensii.

Reforma respinsă prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, reducerea plafonului pensiei de la 80% la 70% din venitul net și creșterea vechimii minime de la 25 la 35 de ani.

Prin această măsură, Guvernul spera să obțină deblocarea a peste 230 de milioane de euro din fondurile europene PNRR. După decizia CCR, aceste sume rămân temporar blocate, până la adoptarea unei noi legi conforme cu cerințele Curții.

Decizia Curții a stârnit reacții ferme din partea clasei politice. Președintele Nicușor Dan a declarat că „o hotărâre a CCR, oricât de controversată, nu trebuie să ducă la demisia premierului”, subliniind că „dreptul permite interpretări”.

Ludovic Orban, consilier prezidențial, a completat: „Nu trebuie să cadă un Guvern dacă o lege este declarată neconstituțională. România merge pe sârmă, dar trebuie să păstrăm echilibrul.”

Pe de altă parte, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus că respingerea reformei „știrbește legitimitatea morală a coaliției”, iar Sorin Grindeanu a adăugat că „nu orice lege a Guvernului poate fi perfectă, însă reformele trebuie duse până la capăt.”

Deși presiunea publică este uriașă, Ilie Bolojan a transmis clar că nu va demisiona și că Guvernul va relua procesul legislativ. „România are nevoie de această reformă, nu un partid sau un premier. Nu putem continua cu privilegii care apasă bugetul și divizează societatea”, a spus acesta.

În următoarele zile, coaliția urmează să decidă noul calendar legislativ pentru reformarea sistemului de pensii speciale, în încercarea de a salva fondurile PNRR și credibilitatea Guvernului în fața Bruxelles-ului.