Dezbaterile privind noua lege a pensiilor din sistemul judiciar se reiau într-un context tensionat. După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul anterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetul General au fost chemate la Parlament de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, pentru o rundă de discuții menită să ducă la o soluție constituțională și la deblocarea tranșei de 231 de milioane de euro din PNRR.Întâlnirea de la Parlament: Un pas spre o nouă lege a pensiilor magistraților

Reuniunea a avut loc joi, la inițiativa lui Sorin Grindeanu, și a adus la aceeași masă reprezentanții celor trei puteri – legislativă, executivă și judiciară. Scopul principal al întâlnirii a fost identificarea unei formule legislative care să respecte independența justiției și principiile constituționale, fără a încălca jaloanele impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Din partea sistemului judiciar au participat Elena Costache, președinta CSM, Lia Savonea, președinta ÎCCJ, și Alex Florența, procurorul general al României. Discuțiile s-au concentrat pe conturarea unui cadru echilibrat de reformă, care să asigure stabilitate legislativă, dar și sustenabilitate financiară.

Legea pensiilor din justiție, refăcută din temelii

După întâlnire, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un comunicat oficial în care a reafirmat că independența justiției și stabilitatea cadrului normativ sunt elemente esențiale ale statului de drept. CSM a insistat ca orice modificare privind statutul magistraților să fie făcută cu implicarea directă a reprezentanților sistemului judiciar, pentru a se evita derapaje legislative sau presiuni externe.

„La data de 24 octombrie 2025, la invitația președintelui Camerei Deputaților, președintele Consiliului Superior al Magistraturii a participat împreună cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul generalal Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la o întâlnireorganizată la sediul Parlamentului României, la care au luat parte și reprezentanți ai puterii executive.

Este esențial ca aspectele care privesc statutul magistraților să fie discutate cu implicarea efectivă a reprezentanților autorității judecătorești, astfel încât orice demers în acest sens să respecte independența justiției, garanție esențială a statului de drept.

Dezbaterile referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor trebuie să fie în acord cu principiile constituționale care guvernează activitatea sistemului judiciar”, au transmis reprezentanții CSM, într-un comunicat oficial.

De asemenea, CSM a subliniat că dezbaterile publice pe tema pensiilor de serviciu trebuie purtate cu echilibru și responsabilitate, pentru a nu transforma judecătorii și procurorii într-o țintă a nemulțumirilor sociale.

„Independența justiției, predictibilitatea și stabilitatea cadrului normativ, adoptarea unei reglementări echitabile, care să țină cont de rolul justiției într-un stat democratic, precum şi de realităţile sistemului judiciar, elaborată în condiții care să nu transforme corpul profesional al magistraților într-o țintă de presiune publică, trebuie să fie liniile directoare ale oricărui dialog interinstituțional onest, pe care de altfel Consiliul l-a solicitat în mod constant., se arată în documentul oficial transmis de CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția și asupra riscului pe care îl implică discursul public polarizant din jurul subiectului pensiilor magistraților. Potrivit CSM, un limbaj ostil sau denigrator la adresa corpului magistraților poate submina încrederea cetățenilor în actul de justiție.

„Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă responsabilitatea magistraturii față de societate, dar și necesitatea unui discurs public echilibrat al tuturor factorilor implicați, în legătură cu puterea judecătorească, astfel încât să fie evitate stigmatizarea corpului profesional al judecătorilor și procurorilor, precum și consecințele nefaste pe care astfel de abordări le au în privința încrederii publicului în sistemul judiciar”, se mai arată în comunicatul citat.

Consiliul a reamintit că, în mod constant, a solicitat un dialog real între puterile statului, bazat pe respect reciproc și cooperare loială, nu pe decizii unilaterale impuse de considerente politice sau economice.

Grindeanu: „Demersul meu vizează două obiective clare”

După discuțiile de la Parlament, Sorin Grindeanu a declarat că obiectivul principal al consultărilor este găsirea unei soluții legislative rapide și conforme cu Constituția, care să asigure reluarea plăților europene și să aducă stabilitate în sistemul judiciar.