Un raport recent al Curții de Conturi evidențiază necesitatea unei reforme profunde în administrația locală din România, arătând că 120 de orașe și 423 de comune nu îndeplinesc criteriile demografice minime și ar trebui desființate. În plus, jumătate dintre comunele din țară nu dispun de resurse financiare suficiente pentru plata salariilor angajaților.

Raportul Curții de Conturi: peste jumătate din orașele României sub populația minimă legală

Conform raportului Curții de Conturi pe anul 2023, 119 orașe din totalul de 216 nu ating pragul minim de 10.000 de locuitori impus de legislație, reprezentând astfel 55% din totalul orașelor. De asemenea, 432 de comune, adică 15% din totalul comunelor, nu respectă criteriul demografic necesar pentru menținerea statutului administrativ actual.

Aceste localități ar trebui retrogradate pentru a se conforma normelor legale, însă până în prezent nu s-a realizat o astfel de reorganizare. Raportul subliniază că multe dintre aceste unități administrativ-teritoriale au un statut „umflat”, iar populația lor reală este mult mai redusă decât cea necesară pentru a justifica existența ca oraș sau comună.

Finanțarea localităților, o problemă majoră
În România există un număr considerabil de comune și orașe, respectiv 2.860 comune și 319 orașe. Din acestea, 84% dintre comune depind în proporție de peste 50% de finanțarea de la bugetul de stat, în timp ce doar 26% dintre orașele mici au nevoie de un sprijin financiar atât de consistent.

Raportul atrage atenția asupra faptului că aproape jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale (1.581) au o populație mai mică de 3.000 de locuitori, fiind în majoritate comune (1.574). Mai mult, peste trei sferturi dintre acestea (2.421 UAT-uri) nu depășesc 5.000 de locuitori.

Dispersia geografică și dificultățile administrative
Curtea de Conturi mai evidențiază o problemă legată de dispersia geografică a satelor componente ale comunelor. Astfel, 974 de comune se confruntă cu o distanță medie de peste 5 kilometri între satele componente și satul-reședință, iar în unele cazuri această distanță poate ajunge până la 21 de kilometri, ceea ce complică gestionarea și administrarea locală.

Aceste date vin în contextul discuțiilor repetate despre necesitatea unei reforme administrative, susținute și de Guvernul condus de Nicolae Ciucă, prin vocea premierului Florin Cîțu și a altor oficiali precum Ilie Bolojan, care au subliniat că multe localități sunt subpopulate și nu se pot finanța în mod sustenabil.

Anterior, fostul lider PSD Liviu Dragnea a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai reorganizării administrative, însă fără rezultate concrete în această direcție.

Situația demografică – Foto: Curtea de Conturi
Situația demografică în România, conform Curții de Conturi