Climatologii avertizează că sezonul rece 2025–2026 poate deveni unul dintre cele mai dure din ultimele decenii pentru Europa Centrală și de Est. România intră în zona de risc odată cu un vortex polar descris ca instabil, capabil să trimită spre latitudinile noastre valuri de aer arctic, episoade de viscol și ninsori abundente. În scenariile cele mai severe, ianuarie–februarie 2026 ar putea aduce temperaturi ce coboară până la –20°C, cu intervale comparabile iernilor puternice din anii ’80–’90.
Ce este vortexul polar și cum afectează România
Vortexul polar reprezintă o imensă masă de aer foarte rece care se rotește deasupra Arcticii,
menținută de un „inel” de vânturi puternice ce ține frigul concentrat în zonele nordice. Când acest inel se slăbește sau se fracturează, pachete de aer polar alunecă spre sud, lovind periodic Europa, America de Nord ori Asia Centrală. Exact acest tipar este urmărit acum de meteorologi, după primele semne de instabilitate observate încă din octombrie: un front rece a traversat România, răcind brusc vremea și aducând ninsori timpurii la munte.
Dacă tendința va continua, specialiștii se așteaptă la o iarnă „de manual” pentru fenomenul de vortex polar: perioade lungi cu ger, vânt susținut și salturi rapide de temperatură. Această alternanță poate însemna treceri de la zile cu 10–12°C la nopți cu –20°C într-un interval scurt, punând presiune pe transporturi, rețele de utilități și activitățile zilnice.
În plan climatic, cercetătorii notează că încălzirea globală aduce nu doar veri mai fierbinți, ci și ierni mai neregulate. Topirea accelerată din Arctica poate slăbi curentul ce stabilizează circulația atmosferică, favorizând „evadarea” aerului rece către sud.
„Este paradoxal, dar schimbările climatice pot favoriza perioade de frig extrem”,
transmit meteorologi europeni, explicând de ce episoadele de ger nu contrazic tendința pe termen lung, ci pot coexista cu ea.
Ce spun specialiștii și cum arată scenariile pentru sezonul rece
Analize recente indică deplasarea treptată a nucleului rece spre sud-estul continentului, ceea ce ar putea produce prime efecte în semnarea a doua a lunii noiembrie: ninsori consistente la altitudini, iar la câmpie episoade cu precipitații mixte, posibil și în București. Dacă această evoluție se confirmă, decembrie ar putea coborî sub media multianuală, iar ianuarie și februarie 2026 sunt indicate ca cele mai dificile luni.
Din perspectiva prognozelor sezoniere, există însă și prudență. Florinela Georgescu, director de prognoze în cadrul ANM, a explicat că modelările climatice europene nu susțin deocamdată un scenariu extrem pentru sud-estul continentului:
„Cea mai probabilă variantă este o iarnă cu temperaturi ușor peste normal și un regim de precipitații apropiat de media multianuală în sud-estul Europei.”
Cu alte cuvinte, un sezon în ansamblu mai blând poate totuși include episoade reci scurte, dar intense.
Pe aceeași linie de prudență, Elena Mateescu, director general ANM, atrage atenția că un vortex mai activ ar putea produce răciri notabile în numeroase regiuni:
„Chiar și o iarnă obișnuită în România presupune fenomene de viscol și valori negative de temperatură în zonele montane. O eventuală intensificare a vortexului ar amplifica aceste efecte”.
În intervalul apropiat — final de octombrie și început de noiembrie — meteorologii estimează valori apropiate de mediile perioadei: maxime între 10 și 17°C și minime între –1 și 10°C. La munte, vântul poate atinge 70–90 km/h, iar la altitudini mari nu sunt excluse ninsorile. Spre finalul lunii, este posibilă o ușoară încălzire, urmată de noi alternanțe, în funcție de evoluția nucleului rece.
Pentru populație și autorități, mesajul-cheie rămâne pregătirea pentru variabilitate: straturi de îmbrăcăminte adaptabile, verificarea instalațiilor de încălzire, echiparea mașinii pentru iarnă și planuri de deplasare care țin cont de episoade de viscol sau ninsori. Operatorii de rețele și administratorii drumurilor pot limita efectele unui posibil val de frig prin intervenții rapide atunci când apar ferestrele meteo favorabile.