Guvernul pregătește o reformă amplă a sistemului de pensii, care vizează creșterea vârstei de pensionare pentru categoriile profesionale ce ies în prezent din activitate la 48–50 de ani. Anunțul a fost făcut de premierulIlie Bolojan, într-o intervenție laRadio România Actualități, unde a subliniat că actualul model nu mai este sustenabil din punct de vedere economic și demografic.
Potrivit premierului, modificările vor fi incluse într-un proiect legislativ separat, care va fi promovat după adoptarea reformei administrației publice. Scopul principal este corectarea pensionărilor timpurii, considerate una dintre cauzele majore ale deficitului de forță de muncă din economie.
Șeful Executivului a explicat că sistemul actual permite ieșirea din câmpul muncii la vârste mult sub media europeană, ceea ce creează dezechilibre majore. „Pentru toate categoriile care astăzi se pensionează la 48, 49, 50 de ani, nu mai putem să ducem aceste lucruri, trebuie să facem aceste corecturi”, a declarat Ilie Bolojan, subliniind că este vorba despre o ajustare structurală, nu despre o măsură temporară.
Un argument central al Guvernului este declinul accentuat al populației active. Premierul a atras atenția că generațiile care intră acum pe piața muncii sunt de câteva ori mai mici numeric decât cele care ies la pensie. În acest context, menținerea în activitate a persoanelor apte de muncă pentru o perioadă mai lungă devine esențială pentru funcționarea economiei și pentru echilibrul bugetar.
Reforma pensiilor este parte a unui pachet mai larg de măsuri economice, orientate spre stimularea muncii și creșterea numărului de contribuabili. Ilie Bolojan a declarat că „doar cei care lucrează duc România în spate”, motiv pentru care statul trebuie să limiteze mecanismele care încurajează ieșirea timpurie din piața muncii.
Premierul a mai anunțat că bugetul de stat pe anul 2026 trebuie adoptat rapid, indiferent de deciziaCurtea Constituțională a Românieiprivind pensiile magistraților. O eventuală întârziere ar putea duce la pierderea a peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, aferente jaloanelor asumate de România.
În același timp, anul 2026 este gândit ca unul axat pe investiții, cu un nivel peste media europeană. Guvernul mizează pe suprapunerea mai multor surse de finanțare, inclusiv fonduri din PNRR și fonduri de coeziune, urmând ca mai mult de jumătate din bugetul de investiții să provină din bani europeni. Administrațiile locale ar urma, la rândul lor, să beneficieze de finanțări mai mari.
Anunțul privind majorarea vârstei de pensionare deschide una dintre cele mai sensibile dezbateri ale anului 2026, cu impact direct asupra a zeci de mii de angajați care, până acum, aveau posibilitatea de a ieși din activitate mult mai devreme decât media europeană.