Datele comunicate de Casa Națională de Pensii Publice arată că pensiile de serviciu ale magistraților au avansat în 2025 atât ca nivel mediu, cât și ca număr de beneficiari. Întrebarea din titlu are un răspuns precis: pensionarii care încasează +258 de lei sunt foștii magistrați cu pensie de serviciu, conform Legii 303/2022.
Evoluția sumelor și a numărului de beneficiari
Pe fondul incertitudinilor privind posibile schimbări legislative, tot mai mulți judecători și procurori au ales să își încheie activitatea. Astfel, în decembrie 2025, numărul beneficiarilor prevăzuți de Legea 303/2022 a atins 5.789, față de 5.622 la începutul anului, adică un plus de 167 persoane.
Și sumele lunare încasate au urcat. Media la finalul lui 2025 a fost de 25.443 de lei, comparativ cu 25.185 de lei în ianuarie, diferența fiind de 258 de lei pe beneficiar. Creșterea este explicată atât prin nivelul ridicat al veniturilor avute înainte de pensionare, cât și prin ponderea consistentă provenită din fonduri publice.
Componenta susținută din bugetul de stat este dominantă: în decembrie, din suma medie lunară, 22.294 de lei au fost acoperiți de la buget. Dacă s-ar lua în calcul strict contribuțiile plătite de-a lungul carierei, cuantumul ar ajunge la puțin peste 7.100 de lei.
Citește și:
Cine intră sub incidența pensiei de serviciu
Cadrul legal stabilește că pensia de serviciu reprezintă 80% din veniturile brute și sporurile din ultima lună de activitate. În situații speciale, precum pierderea capacității de muncă, cuantumul se reduce proporțional.
Drepturile pentru urmași se stabilesc după regulile din sistemul public, raportate la suma aflată în plată sau la suma cuvenită titularului. Beneficiari ai acestui regim sunt judecătorii, procurorii, membrii Curții Constituționale, magistrații-asistenți din instanțele supreme, precum și personalul juridic asimilat.
În esență, majorarea de 258 de lei reflectă diferența dintre media lunară înregistrată în ianuarie și cea de la finalul anului 2025 pentru pensiile de serviciu ale magistraților, pe fondul creșterii numărului de persoane care au intrat în plată și al structurii acestor venituri, unde partea acoperită din fonduri publice este preponderentă.