Proiectul de reformare a Agenției Naționale de Integritate, transmis Parlamentului de ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, prevede că declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici vor continua să fie depuse la ANI, însă nu vor deveni automat accesibile publicului.
Documentul menține astfel confidențialitatea acestor declarații, care vor putea fi consultate și verificate de Agenția Națională de Integritate, dar nu vor fi publicate pentru cetățeni sau pentru reprezentanții presei.
Potrivit proiectului, declarațiile de avere și de interese vor fi completate în format electronic și transmise exclusiv prin platforma online administrată de ANI, denumită e-DAI. Persoanele obligate să își declare averea vor utiliza o semnătură electronică calificată sau semnătura avansată încorporată în cartea electronică de identitate.
Pentru anumite categorii menționate separat în legislație, documentele vor putea fi semnate electronic sau, după caz, olograf. Și în aceste situații, transmiterea către Agenția Națională de Integritate se va face prin intermediul platformei electronice.
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului precizează clar că obligația depunerii declarațiilor nu atrage și publicarea acestora. Cu alte cuvinte, demnitarii și funcționarii vizați vor fi în continuare obligați să își declare averile și interesele, dar informațiile nu vor fi disponibile automat publicului larg.
Declarațiile vor fi păstrate în evidențele ANI timp de șapte ani de la data transmiterii. În această perioadă, instituția va trebui să asigure confidențialitatea datelor și să împiedice publicarea lor.
Proiectul de lege are 23 de pagini și reprezintă o variantă inițială elaborată prin colaborarea dintre Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate. Ulterior, unele dintre partidele care au participat la consultări au transmis propriile propuneri și amendamente, care au fost introduse în forma ajunsă în Parlament.
Cătălin Predoiu a declarat că proiectul nu este definitiv și poate fi modificat în cadrul dezbaterilor parlamentare. Ministrul interimar al Justiției a explicat că forma depusă reflectă amendamentele formulate de partidele participante la consultările organizate de Ministerul Justiției și ANI.
Celelalte formațiuni politice pot depune, la rândul lor, amendamente în comisiile parlamentare sau în timpul dezbaterilor. Prin urmare, regula privind păstrarea secretă a declarațiilor ar putea fi modificată înainte ca proiectul să ajungă la votul final.
Cătălin Predoiu ocupă în această perioadă, în regim interimar, atât funcția de ministru al Justiției, cât și pe cea de ministru de Interne. Situația a apărut după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură adoptată pe 5 mai.
Problema accesului public la declarațiile de avere a apărut în urma unei decizii pronunțate de Curtea Constituțională în mai 2025. În urma acesteia, declarațiile demnitarilor și funcționarilor publici au continuat să fie depuse la Agenția Națională de Integritate, însă obligația publicării lor pe internet a fost eliminată.
Astfel, cetățenii și presa nu mai pot consulta în mod direct documentele pentru a verifica proprietățile, veniturile, datoriile sau interesele declarate de persoanele care ocupă funcții publice.
Noua inițiativă legislativă nu schimbă, în forma actuală, această situație. Ea reglementează modalitatea electronică de completare, semnare, transmitere și arhivare a declarațiilor, dar păstrează caracterul lor confidențial.
Subiectul ar putea genera dezbateri importante în Parlament, deoarece accesul la declarațiile de avere a fost considerat ani la rând un instrument esențial pentru transparența funcțiilor publice și pentru verificarea eventualelor conflicte de interese.
Rămâne de văzut dacă parlamentarii vor modifica proiectul și vor introduce din nou o formă de acces public sau dacă declarațiile demnitarilor vor rămâne confidențiale și după adoptarea reformei ANI.
DISCLAIMER!! Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică.