Premierul Ilie Bolojan a transmis un avertisment ferm membrilor Guvernului: orice întârziere sau eșec care ar duce la pierderea fondurilor din PNRR va avea consecințe directe, atât politice, cât și administrative. Mesajul a fost clar – cine nu își îndeplinește responsabilitățile riscă să plece din funcție.

Șeful Executivului a precizat că răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene va fi împărțită în două categorii. În plan politic, miniștrii și secretarii de stat pot fi revocați dacă România pierde bani din Planul Național de Redresare și Reziliență. În plan administrativ, directorii și funcționarii implicați în gestionarea proiectelor nu vor mai beneficia de sporurile pentru fonduri europene în situația în care statul ratează ținte și jaloane și pierde finanțare.

Premierul a subliniat că nu mai este loc pentru tergiversări și că fiecare minister trebuie să trateze PNRR ca pe o prioritate națională. El a cerut monitorizarea periodică a stadiului reformelor și investițiilor și raportări clare privind eventualele blocaje.

Declarațiile au fost făcute în cadrul ședinței Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, organizată sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. În cadrul reuniunii au fost analizate stadiul reformelor și investițiilor aferente cererilor de plată 3 și 4, deja transmise Comisiei Europene, precum și pregătirea cererilor 5 și 6, care urmează să fie depuse în 2026.

Premierul a cerut accelerarea ritmului de lucru și eliminarea întârzierilor, inclusiv în ceea ce privește plata facturilor pentru lucrările realizate în cadrul proiectelor finanțate prin PNRR. Termenul-limită pentru implementarea angajamentelor asumate este 31 august 2026, iar cererea finală de plată trebuie transmisă până la 30 septembrie 2026.

La rândul său, ministrul Dragoș Pîslaru a atras atenția că, dacă în anul precedent absorbția fondurilor a crescut de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni este necesar un efort și mai susținut pentru a dubla această sumă. El a solicitat ministerelor să transmită până la finalul săptămânii situații actualizate privind progresul fiecărui proiect și un calendar detaliat al etapelor următoare.

Din perspectiva finanțării, autoritățile dau asigurări că partea de cofinanțare națională este acoperită. Secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a anunțat că bugetul pentru 2026 va include sume cu 70% mai mari față de anul precedent pentru susținerea proiectelor din PNRR, ceea ce va duce cofinanțarea la aproximativ 73 de miliarde de lei. În plus, autoritățile locale vor beneficia de cele mai mari bugete din istorie, pentru a putea implementa investițiile asumate.

În prezent, România a depășit pragul de 50% din valoarea totală a PNRR, încasând peste 10,7 miliarde de euro, sumă care include prefinanțarea și plățile aferente cererilor 1 și 2, precum și o parte din cererea 3. Conform noii decizii de punere în aplicare a Consiliului UE, România are în total șase cereri de plată, ultimele două urmând să fie transmise anul viitor.

PNRR reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de modernizare a României, susținând reforme structurale și investiții strategice menite să crească reziliența economică, competitivitatea și capacitatea de reacție la crize. În acest context, mesajul premierului este unul fără echivoc: pierderea banilor europeni nu este o opțiune, iar responsabilitatea va fi asumată individual de cei care gestionează aceste proiecte.