Șapte organizații sindicale din administrația publică anunță declanșarea unor acțiuni comune de protest ”împotriva politicilor sociale și economice” promovate de Guvernul României în sectorul de activitate „Administrație publică”.

Sindicaliștii atrag atenția că măsurile promovate ”pe persoană fizică”, mai exact ”reforma mea”, creează premisele unui blocaj generalizat în sectorul de activitate, ”datorită lipsei totale a unui dialog social real şi responsabil.”

Organizațiile sindicale care sunt decise să declanșeze proteste sunt următoarele:

– Federația Columna-Scor
– Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie – FNSA
– Federaţia Naţională a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală
– Federaţia Nationala a Sindicatelor din Administratia Locala SEDLEX
– Federaţia PUBLISIND
– Federația Sindicatelor Democratice din România
– Uniunea Sindicatelor Funcționarilor Publici și Personalului Contractual FORŢA LEGII

Toți acești sindicaliști din administrația publică amenință inclusiv cu declanșarea unei greve generale.

De asemenea, în 15 septembrie, în București va avea loc o acțiune de pichetare și un marș la care vor participa mii de oameni, mai spun sindicaliștii.

”În cazul în care Primul-ministru nu va renunţa la politicile adoptate „din pix” și fără fundament real, protestele organizaţiilor noastre vor continua şi se vor radicaliza, culminând cu greva generală în sector, pentru ca drepturile şi interesele legitime ale angajaţilor în faţa unor măsuri abuzive, care amenință stabilitatea funcției publice și calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor, trebuie apărate.

Programul de acţiuni comune, sincronizate, începe în data de 15 septembrie 2025 printr-un marș și pichetare, în București, pe traseul Ministerul Dezvoltării – Piața Victoriei – sediul Guvernului României, între orele 11:00–15:00, cu participarea a mii de salariați din administrația publică centrală și locală”.

Care sunt revendicările sindicatelor din administrația publică

Cele șapte federații sindicale au mai multe revendicări:

”1. Consultarea reală a organizațiilor sindicale înainte de adoptarea „Pachetul nr. 2 de măsuri” – care, în prezent, conţine reglementări arbitrare, nefundamentate și cu efecte grave asupra administrației publice, funcţiei publice şi funcţionării instituţiilor.

2. Respectarea drepturilor fundamentale: la muncă, la stabilitate și carieră în funcția publică, la condiții de muncă decente, la negociere colectivă și autonomie locală.

3. Eliminarea mandatelor temporare și a testărilor periodice impuse funcționarilor publici, măsuri care ar conduce la politizarea administrației și la destabilizarea resursei umane.

4. Respectarea stabilității și predictibilității funcției publice, prin respingerea modificărilor la Codul administrativ ce încalcă dreptul constituțional la muncă, în special cea privind crearea forțată a jumătății de funcționar public pe posturi ocupate.

5. Analize reale de impact social și financiar înaintea oricărei reduceri de personal, incluzând efectele asupra contribuțiilor sociale, veniturilor bugetare, șomajului și costurilor suplimentare generate de externalizarea serviciilor publice.

6. Renunțarea la intenția de a stabili „meniul pentru săraci” – o grilă de salarizare discriminatorie pentru personalul din unitățile administrativ – teritoriale cu venituri reduse din impozite și taxe locale, cu încălcarea principiului „la muncă egală – salarizare similară” prevăzut în Carta Socială Europeană, precum și a principiului creării procedurilor de egalizare financiară, prevăzut în Carta Europeană a Autonomiei Locale.”

De ce s-au supărat sindicaliștii din administrația publică locală

Nemulțumirile sindicaliștilor au apărut după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că 10% din posturile din administrația locală ar trebui tăiate. Asta înseamnă 13.000 de angajați concediați din primării și consilii județene.

Aceste măsuri sunt necesare după ce, potrivit Guvernului, a analiză a arătat că, în loc să fie reduse cu 5%, cheltuielile de personal din administrație au crescut în prima jumătate de an cu 10% față de aceeași perioadă din 2024.

La sfârșitul acestui an, deficitul ar urma să fie mai mare de 8% din PIB, a mai spus premierul, ținta asumată inițial, la preluarea mandatului și după negocierile cu UE fiind de 7% din PIB.