Vicepreședintele AUR, Adrian Axinia, a declarat că dacă președintele Nicușor Dan nu organizează un referendum pentru ca românii să decidă participarea țării la o posibilă misiune de menținere a păcii în Ucraina, formațiunea sa va începe strângerea de semnături pentru suspendarea din funcție.

Potrivit G4Media, Axinia susține că șeful statului a ales „unilateral” să participe la Summitul „Coalition of Willing” și să adere la un acord semnat de 26 de state, prin care acestea garantează sprijin militar Ucrainei „printr-o forţă de reasigurare la sol, pe mare şi în aer”, fără a primi mandat de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Suspendarea președintelui, conform ConstituțieiConstituția României, la articolul 90, prevede că președintele, după consultarea Parlamentului, poate solicita poporului, prin referendum, să își exprime voința asupra unor probleme de interes național. Tot legea fundamentală stabilește că șeful statului poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”.

Parlamentul are atribuția de a decide suspendarea, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după ce Curtea Constituțională este consultată. În același articol se precizează:

„Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”.

Pentru ca procedura să fie declanșată, este necesar sprijinul a cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor. În actualul Legislativ, format din 464 de senatori și deputați, o treime înseamnă 154 de voturi.

În actualul Parlament 2024–2028, partidele AUR, POT și SOS, care au ridicat în spațiul public tema suspendării lui Nicușor Dan, dispun împreună de 130 de deputați și senatori. Numărul lor este cu 24 mai mic față de pragul cerut de Constituție pentru a iniția formal procedura de suspendare. În afara acestora, există și 23 de parlamentari neafiliați, proveniți în principal din POT și SOS, care au părăsit formațiunile de bază sau au rămas fără partid după ce acestea au fost desființate.

Dacă propunerea de suspendare reușește să adune minimum 154 de voturi și trece de votul Parlamentului, atunci în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum național pentru demiterea președintelui. Conform procedurii, consultarea populară este obligatorie în cazul în care Parlamentul validează suspendarea.

Vicepreședintele AUR, Adrian Axinia, a repetat că partidul său va trece la strângerea de semnături dacă Nicușor Dan nu apelează la referendum pe tema participării României la misiunea din Ucraina. În același timp, Constituția subliniază:

„Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”.

Asta înseamnă că Nicușor Dan ar avea dreptul să vină în fața senatorilor și deputaților pentru a-și prezenta poziția înaintea votului decisiv. Astfel, în cazul în care inițiativa AUR prinde contur și ajunge pe masa Legislativului, următoarea etapă ar fi supunerea la vot în plenul reunit, urmată de convocarea referendumului în termenul constituțional de 30 de zile.

Vicepreședintele AUR, Adrian Axinia, a declarat că dacă președintele Nicușor Dan nu organizează un referendum pentru ca românii să decidă participarea țării la o posibilă misiune de menținere a păcii în Ucraina, formațiunea sa va începe strângerea de semnături pentru suspendarea din funcție.

Potrivit G4Media, Axinia susține că șeful statului a ales „unilateral” să participe la Summitul „Coalition of Willing” și să adere la un acord semnat de 26 de state, prin care acestea garantează sprijin militar Ucrainei „printr-o forţă de reasigurare la sol, pe mare şi în aer”, fără a primi mandat de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Suspendarea președintelui, conform ConstituțieiConstituția României, la articolul 90, prevede că președintele, după consultarea Parlamentului, poate solicita poporului, prin referendum, să își exprime voința asupra unor probleme de interes național. Tot legea fundamentală stabilește că șeful statului poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”.

Parlamentul are atribuția de a decide suspendarea, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după ce Curtea Constituțională este consultată. În același articol se precizează:

„Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”.

Pentru ca procedura să fie declanșată, este necesar sprijinul a cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor. În actualul Legislativ, format din 464 de senatori și deputați, o treime înseamnă 154 de voturi.

În actualul Parlament 2024–2028, partidele AUR, POT și SOS, care au ridicat în spațiul public tema suspendării lui Nicușor Dan, dispun împreună de 130 de deputați și senatori. Numărul lor este cu 24 mai mic față de pragul cerut de Constituție pentru a iniția formal procedura de suspendare. În afara acestora, există și 23 de parlamentari neafiliați, proveniți în principal din POT și SOS, care au părăsit formațiunile de bază sau au rămas fără partid după ce acestea au fost desființate.

Dacă propunerea de suspendare reușește să adune minimum 154 de voturi și trece de votul Parlamentului, atunci în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum național pentru demiterea președintelui. Conform procedurii, consultarea populară este obligatorie în cazul în care Parlamentul validează suspendarea.

Vicepreședintele AUR, Adrian Axinia, a repetat că partidul său va trece la strângerea de semnături dacă Nicușor Dan nu apelează la referendum pe tema participării României la misiunea din Ucraina. În același timp, Constituția subliniază:

„Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”.

Asta înseamnă că Nicușor Dan ar avea dreptul să vină în fața senatorilor și deputaților pentru a-și prezenta poziția înaintea votului decisiv. Astfel, în cazul în care inițiativa AUR prinde contur și ajunge pe masa Legislativului, următoarea etapă ar fi supunerea la vot în plenul reunit, urmată de convocarea referendumului în termenul constituțional de 30 de zile.