Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să implementeze o tăiere de 10% a salariilor în administrația centrală începând cu anul viitor, în cadrul unui pachet mai larg de măsuri de reducere a cheltuielilor publice. Această măsură ar urma să fie însoțită de o serie de schimbări și reduceri în administrația locală, care, însă, se lovesc de blocaje politice, conform România TV.În 2026, Guvernul Bolojan plănuiește să taie salariile cu 10% în administrația centrală. Această măsură ar urma să vină la pachet cu schimbări în administrația locală.

În instituțiile deja reorganizate, cum sunt Camera Deputaților și Senatul, Executivul se concentrează pe găsirea unor soluții pentru reducerea cheltuielilor. Printre măsurile luate în considerare se numără tăierea cheltuielilor pentru investiții, dar și pentru achizițiile de mobilier și birotică. De asemenea, există discuții cu privire la tăieri de salarii de până la 10% în instituțiile care nu au fost încă reorganizate. Aceste măsuri vin pe fondul unui deficit bugetar considerabil și al unui climat economic incert.

Având în vedere că bugetul României se confruntă cu probleme majore, autoritățile au fost nevoite să recurgă la măsuri drastice. De exemplu, recent, șefii instituțiilor de cultură au cerut angajaților să își ia concediu fără plată în ultimele două luni ale anului, ca soluție temporară pentru reducerea cheltuielilor. În Senat s-au purtat discuții neoficiale cu privire la posibile tăieri de salarii încă din acest an, însă conducerea a cerut clarificări de la Ministerul Finanțelor.

Nu s-a luat o decizie oficială, însă angajații sunt nemulțumiți, spunând că nu există nicio lege care să permită aceste tăieri. Reducerile din administrația centrală ar trebui să fie făcute împreună cu cele din administrația locală, a solicitat UDMR.

Pe lângă măsurile ce vizează administrația centrală, Guvernul Bolojan are în plan și o reformă a administrației locale. În prezent, Executivul intenționează să concedieze aproximativ 13.000 de angajați din administrația locală, adică aproximativ 10% din numărul total de angajați. Administrația publică locală din România include aproximativ 115.000 de angajați în ministere și instituții publice, iar Guvernul Bolojan vizează tăierea cheltuielilor printr-o reducere semnificativă a personalului. Însă PSD se opune și propune o reducere mai mică: 30% din posturi, dar maximum 20% din angajați, ca să nu afecteze funcționarea primăriilor.

În total, administrația publică locală din România include 115.000 de angajați în ministere și instituții publice, iar Guvernul Bolojan vizează reducerea deficitului bugetar, adică diferența dintre banii pe care îi cheltuie statul și cei pe care îi încasează.

Anul acesta, România avea ca țintă un deficit de 5% din PIB, dar Guvernul Ciolacu a terminat anul cu 9,3%, în an electoral. Pe de altă parte, Bolojan a crescut taxele, cum ar fi TVA de la 19% la 21% și accizele, și a obținut de la Comisia Europeană o creștere a deficitului la 8,4%. Obiectivul pentru anul 2026 este reducerea deficitului până la 6%, chiar dacă cheltuielile pentru armată cresc.

Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să implementeze o tăiere de 10% a salariilor în administrația centrală începând cu anul viitor, în cadrul unui pachet mai larg de măsuri de reducere a cheltuielilor publice. Această măsură ar urma să fie însoțită de o serie de schimbări și reduceri în administrația locală, care, însă, se lovesc de blocaje politice, conform România TV.În 2026, Guvernul Bolojan plănuiește să taie salariile cu 10% în administrația centrală. Această măsură ar urma să vină la pachet cu schimbări în administrația locală.

În instituțiile deja reorganizate, cum sunt Camera Deputaților și Senatul, Executivul se concentrează pe găsirea unor soluții pentru reducerea cheltuielilor. Printre măsurile luate în considerare se numără tăierea cheltuielilor pentru investiții, dar și pentru achizițiile de mobilier și birotică. De asemenea, există discuții cu privire la tăieri de salarii de până la 10% în instituțiile care nu au fost încă reorganizate. Aceste măsuri vin pe fondul unui deficit bugetar considerabil și al unui climat economic incert.

Având în vedere că bugetul României se confruntă cu probleme majore, autoritățile au fost nevoite să recurgă la măsuri drastice. De exemplu, recent, șefii instituțiilor de cultură au cerut angajaților să își ia concediu fără plată în ultimele două luni ale anului, ca soluție temporară pentru reducerea cheltuielilor. În Senat s-au purtat discuții neoficiale cu privire la posibile tăieri de salarii încă din acest an, însă conducerea a cerut clarificări de la Ministerul Finanțelor.

Nu s-a luat o decizie oficială, însă angajații sunt nemulțumiți, spunând că nu există nicio lege care să permită aceste tăieri. Reducerile din administrația centrală ar trebui să fie făcute împreună cu cele din administrația locală, a solicitat UDMR.

Pe lângă măsurile ce vizează administrația centrală, Guvernul Bolojan are în plan și o reformă a administrației locale. În prezent, Executivul intenționează să concedieze aproximativ 13.000 de angajați din administrația locală, adică aproximativ 10% din numărul total de angajați. Administrația publică locală din România include aproximativ 115.000 de angajați în ministere și instituții publice, iar Guvernul Bolojan vizează tăierea cheltuielilor printr-o reducere semnificativă a personalului. Însă PSD se opune și propune o reducere mai mică: 30% din posturi, dar maximum 20% din angajați, ca să nu afecteze funcționarea primăriilor.

În total, administrația publică locală din România include 115.000 de angajați în ministere și instituții publice, iar Guvernul Bolojan vizează reducerea deficitului bugetar, adică diferența dintre banii pe care îi cheltuie statul și cei pe care îi încasează.

Anul acesta, România avea ca țintă un deficit de 5% din PIB, dar Guvernul Ciolacu a terminat anul cu 9,3%, în an electoral. Pe de altă parte, Bolojan a crescut taxele, cum ar fi TVA de la 19% la 21% și accizele, și a obținut de la Comisia Europeană o creștere a deficitului la 8,4%. Obiectivul pentru anul 2026 este reducerea deficitului până la 6%, chiar dacă cheltuielile pentru armată cresc.