Profesorul Andrei Țăranu a analizat șansele candidaților la alegerile prezidențiale din 2025, evidențiind provocările cu care se confruntă partidele tradiționale, impactul mișcărilor suveraniste și extreme susținute de Călin Georgescu, precum și rolul alegerilor raționale. În cadrul emisiunii „În Opoziție cu Denise Rifai”, Țăranu a discutat riscurile și limitările scenariilor politice actuale, aducând în prim-plan perspectivele care ar putea influența viitorul politic al României.

Profesorul a subliniat riscurile reprezentate de Călin Georgescu, un candidat controversat al extremei drepte, și a detaliat obstacolele juridice și politice cu care acesta s-ar putea confrunta. Conform lui Țăranu, Georgescu are șanse reduse de a deveni candidat din cauza unor probleme legale și a declarațiilor sale publice privind

Mișcarea Legionară și figura lui Ion Antonescu. Acestea ar putea reprezenta incompatibilități cu procesul electoral. „Părerea mea e că domnul Călin Georgescu nu va reuși să candideze, pentru că Curtea Constituțională s-ar face de tot râsul dacă ar anula alegerile pentru o astfel de situație. Declarațiile publice despre Mișcarea Legionară și Ion Antonescu sunt alte motive care îl fac incompatibil cu acest proces”, a afirmat politologul.

În ciuda acestor impedimente, Andrei Țăranu a remarcat că energia generată de mișcările extremiste ar putea fi redirecționată către alte figuri din acest spectru politic. Un posibil succesor ar putea fi actorul și regizorul Dan Puric, care are un discurs similar și ar putea atrage o parte semnificativă din electoratul lui Georgescu. „Dan Puric, de exemplu, are același tip de gongorism și discurs acceptabil pentru aproape 2.300.000 de concetățeni. Este posibil ca această energie să fie canalizată către el sau către altcineva din această zonă”, a explicat Țăranu, indicând că Puric ar putea prelua mesajele extremiste și ar putea mobiliza o bază electorală deja existentă.

Profesorul a evidențiat, de asemenea, pericolele pentru partidele tradiționale, care ar putea pierde o parte importantă a electoratului dacă nu gestionează corect ascensiunea mișcărilor suveraniste. Fragmentarea coaliției guvernamentale și refuzul de a lua în serios acest fenomen ar putea avea consecințe electorale majore. „Această energie rămâne un potențial pericol masiv pentru partidele mainstream. Dacă partidele tradiționale nu gestionează corect situația, ar putea pierde o parte importantă a electoratului”, a avertizat politologul.

În ceea ce privește blocul suveranist-extremist, Țăranu consideră că acesta are limite clare în privința susținerii populare. Deși a obținut un scor de aproximativ 32,8% la alegerile parlamentare, el estimează că acest rezultat nu se va menține până la alegerile prezidențiale. „Până la urmă, tabăra fascistă nu poate obține mai mult de 30%. Au obținut undeva la 32,8% în alegerile parlamentare, pe care le putem considera un fel de sondaj de opinie, doar că acest sondaj nu va rămâne până în iunie. Se vor dezechilibra foarte multe lucruri până atunci”, a explicat Țăranu, subliniind instabilitatea acestui bloc politic.

De asemenea, profesorul a evidențiat că voturile acordate candidaților antisistem au fost, în mare parte, o reacție împotriva clasei politice, dar au avut și o dimensiune rațională. Acest tip de alegere ar putea influența viitoarele alegeri. „Astăzi, cele mai multe șanse le are Călin Georgescu, probabil din 4 mai cele mai multe șanse le va avea candidatul coaliției. Votul rațional este foarte important în România. Au fost multe voturi raționale care s-au dus înspre domnul Geoană și înspre Cristian Diaconescu, pe principiul competenței. Nu vor mai candida, iar voturile astea se vor duce înspre acel candidat”, a explicat el.

Un alt punct important al analizei a fost impactul diasporei asupra alegerilor prezidențiale. Țăranu a subliniat că românii din diaspora pot influența semnificativ percepția politică, mai ales în contextul temerilor legate de o posibilă guvernare suveranistă. Mulți dintre cei care au susținut candidaturile lui Georgescu ar putea să se distanțeze de această mișcare, temându-se de un viitor în care România ar putea ieși din Uniunea Europeană. „Mulți dintre cei care l-au votat hipnotizați pe Călin Georgescu între timp s-au speriat. Au realizat că România ar putea fi scoasă din Uniunea Europeană, iar ei ar trebui să se întoarcă în țară, ceea ce nu își doresc”, a explicat profesorul, evidențiind rolul diasporei în schimbarea unui trend electoral favorabil extremelor.

Mesaj de neutralitate politică

Dorim să vă informăm că platforma noastră este neutră din punct de vedere politic și nu sprijină niciun partid sau ideologie politică. Toate știrile și informațiile publicate sunt preluate din surse externe, având ca scop doar informarea publicului. Ne angajăm să menținem o perspectivă obiectivă și echilibrată în tot conținutul pe care îl distribuim. Vă mulțumim pentru încredere!