România se mândrește cu două „Meteore” ale sale: mănăstirile Arnota și Vârful Romani. Situate pe culmea unor munți din țară, aceste locuri de rugăciune sunt considerate adevărate sanctuare spirituale.

Mănăstirea Arnota se află pe vârful Muntelui Buia, în masivul Parâng, aproape de localitatea Costești din depresiunea Horezu. Construită la aproape 1000 de metri altitudine de domnitorul Matei Basarab, mănăstirea pare a fi un loc sacru, unde îngerii bat clopotele. Fostul Arhiepiscop al Râmnicului, Gherasim Cristea, o descrie ca fiind „ultimul pas spre Dumnezeu”, datorită înălțimii sale și a liniștii care o învăluie. Cu o curte plină de flori de toamnă și călugări care păstrează tăcerea, Arnota este un loc ce pare desprins din altă epocă.

Pe de altă parte, mănăstirea Vârful Romani se ridică la peste 1400 de metri altitudine și a fost ctitorită în memoria fiicei lui Dumitru Creştin. Inaugurată recent, această bijuterie brâncovenească oferă o panoramă impresionantă a masivului Parâng și a împrejurimilor sale. Cu hramul Adormirii Maicii Domnului, se spune că în jurul acestei mănăstiri îngerii găsesc odihnă în timpul nopții.

Astfel, fiecare dintre aceste „Meteore” aduce o notă de spiritualitate și liniște în inima munților din România. Locuri pline de istorie și tradiție, Arnota și Vârful Romani sunt reprezentări autentice ale credinței și culturii românești.