Guvernul a inițiat o reformă amplă a administrației publice, care prevede desființarea a peste 6.000 de posturi, reducerea semnificativă a numărului polițiștilor locali și introducerea unor evaluări anuale obligatorii pentru toți angajații, inclusiv pentru conducători. Totodată, proiectul conține măsuri stricte pentru persoanele cu datorii la stat, menite să crească rapid încasările la buget.

Desființarea a mii de posturi în administrația publică
Potrivit proiectului legislativ elaborat de Ministerul Dezvoltării, vor fi eliminate peste 6.000 de posturi din cabinetele demnitarilor și consilierii personali, atât la nivel local, cât și central. De asemenea, este prevăzută o reducere cu 20% a personalului din prefecturi, iar unii angajați din administrația locală vor continua să lucreze cu jumătate de normă.

Schimbările vizează și Poliția Locală, unde se impune o normă de un polițist la 1.200 de locuitori. În orașele cu mai puțin de 4.500 de locuitori, funcționarea Poliției Locale va depinde exclusiv de posibilitatea primăriilor de a finanța acest serviciu din fonduri proprii.

Reduceri semnificative în rândul polițiștilor locali
Sindicatele avertizează că aceste modificări ar putea avea un impact negativ asupra ordinii publice. Eugen Tone, reprezentant al sindicatului polițiștilor locali, a declarat: „Acest proiect de lege nu face altceva decât să afecteze și mai mult ordinea publică făcută de polițiștii locali în fiecare municipiu. Spun asta pentru că un post la 1.200 de locuitori, în acest post intră și funcțiile generale și aici vorbim de contabilitate, TESA, logistică și personalul contractual. După calculele pe care le-am făcut, vor fi peste 1.000 de polițiști locali care vor pleca acasă dintr-un total de 11.000 de angajați”.

Evaluări anuale pentru toți angajații administrației
Reforma impune o evaluare anuală obligatorie pentru toți angajații din administrația publică, de la funcționari până la conducători. Procesul de evaluare va include analiza raportului de activitate, a fișei postului și a indicatorilor de performanță, precum și un interviu în cazul în care apar diferențe între declarațiile angajatului și evaluarea superioară. Rezultatele obținute vor putea fi contestate.

Șefii instituțiilor vor fi supuși aceluiași proces, iar în funcție de rezultate, aceștia pot fi menținuți în funcție, redistribuiți sau eliberați din post.

Adrian Codirlașu, analist financiar, a explicat: „Atunci când guvernul dă bani către administrațiile locale, pentru că ele nu colectează suficienți bani, automat când finanțatorul dă bani vine și cu condiții, automat trebuie să ceară un anumit comportament și o anumită calitate”.

Christian Năsulea, economist, a adăugat: „Realitatea este că în acest moment nu știm deloc dacă ceea ce se face este eficient, dacă se justifică banii care sunt cheltuiți atât cu cheltuielile de personal, cât și cu alte lucruri pe care statul român cheltuie foarte mulți bani”.

Măsuri stricte pentru recuperarea datoriilor către stat
Proiectul prevede că persoanele cu datorii la buget vor fi împiedicate să cumpere sau să vândă bunuri imobile și autovehicule până la achitarea integrală a restanțelor. În plus, aceste creanțe pot fi executate silit direct de primăria de care aparțin debitorii sau cedate firmelor specializate în recuperarea datoriilor.

Șoferii care nu își plătesc amenzile timp de trei luni vor avea permisul suspendat, iar pentru fiecare întârziere suplimentară de trei luni, valoarea amenzii va crește automat cu 30% față de suma inițială.

Provocări pentru comunități în contextul reformei
Deși reforma urmărește reducerea aparatului administrativ și creșterea eficienței, există temeri că în unele localități, în special în cele mici, măsurile vor afecta serviciile publice și siguranța cetățenilor. Totodată, noile reguli aplicate datornicilor pot conduce la creșterea veniturilor la buget, dar vor pune presiune suplimentară pe persoanele cu venituri reduse.