Nicoleta Dragusin, una dintre cele mai apreciate figuri ale jurnalismului TV, s-a stins din viață la 46 de ani. Dispariția ei lasă în urmă un traseu profesional solid, construit cu rigoare, și o comunitate media care a privit-o drept un reper de etică și echilibru.

Parcurs profesional și contribuții
Timp de peste un sfert de secol, Nicoleta Dragusin a lucrat în televiziune și a fost martor al unor evenimente ce au marcat istoria recentă. Din aprilie 2008 a intrat în echipa Știrile Kanal D ca News Editor, iar din decembrie 2013 a coordonat redacția de știri în calitate de Executive News Manager. Colegii au remarcat mereu atenția sa pentru detalii, calmul în situații-limită și felul în care transforma presiunea breaking news-ului în jurnalism riguros.

Debutul în televiziune a coincis cu una dintre cele mai tulburătoare zile pentru întreaga lume: 11 septembrie 2001. Pentru tânăra reporteră de atunci, acel început i-a definit vocația și standardele profesionale. După un scurt stagiu la OTV, a trecut la Realitatea TV, unde a fost corespondent internațional timp de aproximativ șapte ani, inclusiv la conducerea Departamentului de Știri Internaționale.

Pe teren, a relatat din zone de conflict și din locuri greu accesibile publicului: Irak (2003), Darfur, Ucraina în timpul Revoluției Portocalii, dar și din Statele Unite, unde a transmis după uraganul Katrina, de la New Orleans. În 2006, a acoperit confruntările armate din Liban, aducând în prim-plan mărturii și imagini din mijlocul evenimentelor.

Consacrarea sa dincolo de granițe a venit rapid: din 2004 a fost World View Contributor pentru CNN și a urmat programe profesionale la sediul rețelei din Atlanta, precum și în cadrul US State Department International Visitors Program. Din 2011, a devenit corespondentă în România pentru France 24, realizând transmisiuni live urmărite de public din întreaga lume, de la alegeri și negocieri politice până la subiecte de cultură și justiție, inclusiv cazuri celebre de furt de artă.

A fost prezentă la momente cu miză globală sau europeană: summitul UE de la Sibiu (2019), relatări din Spania la începutul pandemiei (2020) și summitul extraordinar NATO de la Bruxelles (2022), organizat pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina. Versatilitatea și rigoarea au definit modul în care a construit fiecare corespondență, cu accent pe verificarea informațiilor și pe claritate.

Un episod care i-a marcat profund viața profesională s-a petrecut în iulie 2016, la Nisa, când a scăpat la limită din calea atacului terorist. A intrat atunci în direct și a descris, cu luciditate, ce se întâmpla în jur. Cuvintele care i-au devenit program de lucru, repetate adesea colegilor, rămân:

„Meseria de jurnalist este, in aceste momente, o misiune.”

Născută în ianuarie 1980, la Roșiorii de Vede (Teleorman), a absolvit Facultatea de Științe Politice – Relații Internaționale. Deși pregătirea academică i-ar fi permis mai multe drumuri, a ales să rămână aproape de știri, de teren și de oameni. Era căsătorită cu jurnalistul Ionuț Mihalcea. Cei care au lucrat cu ea vorbesc despre discreție, disciplină și o forță interioară rară, dublată de responsabilitatea de a oferi publicului informații corecte.

În redacții, amintirile despre modul în care își pregătea materialele – atent, metodic, fără excese – circulă acum ca un model de bune practici pentru noile generații de reporteri.

Mulți colegi își amintesc felul în care îi încuraja pe debutanți, împărtășind din experiența sa de pe teren, și modul ferm în care apăra standardele profesiei.

Gesturile sale de zi cu zi – de la o observație tehnică oferită la timp, până la liniștea pe care o impunea în momentele de criză – rămân repere pentru echipele cu care a lucrat.