“O experiență frumoasă care mi-a lăsat o impresie profundă și pe care cred că ar trebui să o împărtășesc cu toată lumea.
Într-o zi, fiul și-a întrebat tatăl:
– Cum ați trăit voi înainte fără tehnologie? Fără internet, fără calculatoare, fără televizoare, fără aparate de aer condiționat, fără telefoane?
Tatăl a răspuns cu înțelepciune:
– Nu am trăit așa cum trăiește generația ta astăzi, fără rugăciune, fără compasiune, fără cinste, fără respect, fără rușine, fără modestie, fără citirea cărților…
Noi, oamenii născuți între 1939 și 1985, suntem cu adevărat binecuvântați.
Viața noastră este o dovadă vie a acestui lucru:
– Nu purtam căști când ne jucam și când mergeam cu bicicleta.
– Nu ne temeam să mergem singuri la școală încă de la prima zi.
– După școală, ne jucam până apunea soarele.
– Nu ne lipsea jumătate de zi uitându-ne la televizor.
– Ne jucam cu prieteni adevărați, nu cu prieteni virtuali.
– Când voiam să bem, beam apă direct de la robinet, nu dintr-o sticlă.
– Nu ne îmbolnăveam des, deși împărțeam un pahar de suc cu patru prieteni.
– Mâncam cartofi și pâine în fiecare zi și totuși nu ne îngrășam niciodată.
– Își făceam propriile jucării și ne jucam cu ele, iar când voiam ceva nou, împrumutam jucării și cărți.
– Părinții noștri nu erau bogați, dar ne ofereau dragostea lor și ne învățau să apreciem valorile spirituale, să prețuim onestitatea, loialitatea, respectul și munca grea.
– Nu aveam niciodată telefoane mobile, DVD, PlayStation, Xbox sau laptopuri.
– Dar aveam prieteni adevărați!
– Amintirile noastre erau în fotografii alb-negru, dar erau vii și pline de culoare. Privind albumele de familie, ne bucuram să retrăim acele momente și păstram cu respect portretele strămoșilor noștri.
– Nu aruncam cărțile la gunoi, pentru că stăteam la coadă pentru ele.
– Nu ne expuneam viața în fața publicului și nu discutam despre viața altora ca astăzi, arătându-ne existența pe Instagram sau dezvăluind secrete de familie în mass-media.
Suntem o generație unică și înțeleaptă, pentru că suntem ultima generație care ascultă părinții și prima generație care ascultă copiii.”
