Sfântul părinte Iustin Pârvu a spus atât de frumos că rugăciunea mamei are putere mai mare chiar decât cea a preoților. De aceea, pentru fericirea copiilor, rostiți această rugăciune…

„Dumnezeule, Ziditorule al tuturor făpturilor! Adăugând milă peste milă, m-ai făcut vrednică să fiu mamă, bunătatea Ta mi-a dăruit copii, și îndrăznesc să spun că ei sunt copiii Tăi, fiindcă le-ai dat ființă, i-ai făcut vii înzestrându-i cu suflet nemuritor, i-ai renăscut prin botez spre viața cea potrivită cu voia Ta, i-ai înfiat și i-ai primit în sânul Bisericii Tale.

Doamne! Păzește-i în har, învrednicește-i să se împărtășească de Tainele legământului Tău, sfințește-i cu adevărul Tău, ca să se sfințească în ei și prin ei sfânt numele Tău! Trimite-mi ajutorul Tău haric ca să îi cresc spre slava numelui Tău și folosul aproapelui! Dă-mi în scopul acesta răbdare și putere! Învață-mă să sădesc în inima lor rădăcina adevăratei înțelepciuni – frica Ta! Luminează-i cu lumina Înțelepciunii Tale ce cârmuiește întreaga lume!

Să Te iubească din tot sufletul și din tot cugetul lor, să se lipească de Tine din toată inima și să tremure de cuvintele Tale toată viața lor! Doamne! Dă-mi înțelepciune ca să întipăresc cu trăsături de neșters în inima și în mintea copiilor mei frica de întovărășirea cu cei ce nu știu de frica Ta, să le insuflu îndepărtarea de orice însoțire cu cei nelegiuiți, ca să nu ia aminte la împreună-vorbirile cele putrede, să nu fie abătuți din calea Ta de pildele cele rele, să nu se smintească de faptul că uneori calea nelegiuiților propășește în lumea aceasta!

Cerescule Părinte! Dăruiește-mi harul de a nu le face copiilor mei sminteală prin fapptele mele, ci a-i feri de rătăciri, de a le îndrepta greșelile, de a le înfrâna îndărătnicia, de a-i abate de la năzuința spre deșertăciune și ușurătate. Părinte al îndurărilor și a toată milostivirea! Din dragoste de mamă, le-aș dori copiilor mei toată îmbelșugarea bunătăților pământești, le-aș dori binecuvântarea din roua cerului și din grăsimea pământului, însă fie cu eu sfânta voia Ta!

Rânduiește-le soarta după bună voirea Ta, nu îi lipsi în viață de pâinea cea spre ființă, trimite-le toate cele trebuitoare în vremelnicie spre dobândirea veșniciei fericite, fii milostiv cu ei, nu le socoti lor păcatele tinereții și ale neștiinței, fă inimile lor să se umilească atunci când se vor împotrivi călăuzirii harului Tău, miluiește-i, îndreptându-i la calea bineplăcută Ție, dar fără să-i lepezi de la fața Ta!

Primește cu bunăvoință rugăciunile lor, dăruiește-le reușită în tot lucrul bun, nu abate fața Ta de la ei în zilele necazului lor. Adumbrește-i cu mila Ta, ca să umble îngerul Tău cu ei, păzindu-i.”