Nu mulți români știu că în România avem două “Meteore”. Mănăstirile Arnota și Vârful Romani, ridicate pe culme de munte. Acest ținut mai este numit și Athosul României.

Mănăstirea Arnota, locașul de cult unde îngerii bat clopotele

Turiștii care străbat depresiunea Horezu și trec prin dreptul localității Costești sunt surprinși de o construcție albă care se zărește undeva pe vârful Muntelui Buia, din masivul Parâng. Situată la marginea carierei de piatră, pe un mic platou, Arnota este una dintre puținele mănăstiri construite la aproape 1000 de metri altitudine, operă a domnitorului Matei Basarab.

Despre Arnota, fostul Arhiepiscop al Râmnicului, Gherasim Cristea, spune că “înseamnă ultimul pas spre Dumnezeu. Este locul cel mai înalt și la propriu și la figurat. Acolo, un clopot mare sună: bam!bam!bam! Despică văzduhul peste tot, de parcă acolo începe facerea lumii…’.

Mănăstirea Arnota nu este una mare, are aspect de cetate cu ziduri groase, dar pe cât este de mică, este pe atât de cochetă. Iar liniștea de aici, de pe vârful muntelului, confirmă zisele fostului arhiepiscop al Râmnicului. Da, Arnota este mănăstirea care te apropie de Dumnezeu. Și nu doar ca altitudine. O curte plină de flori de toamnă, cu alei curate, în care și șoaptele au ecou, câțiva călugări care îți dau senzația că nu pășesc. Locul pare încremenit în timp.

Vârful Romani, mănăstirea situată la 1400 de metri altitudineLa peste 1.400 de metri altitudine, ctitoria lui Dumitru Creştin în memoria fiicei sale, dispărută prematur la 25 de ani, a fost recent inaugurată, în urmă cu doar doi ani. Este o bijuterie brâncovenească, ctitorul a dorit să fie asemănătoare restul mănăstirilor vâlcene de jos.

Din curtea mănăstirii se vede Parângul în toate direcţiile, iar în jurul acestei minuni divine s-a construit o staţiune nouă. Mânăstirea are hramul Adormirii Maicii Domnului şi este locul unde se spune că îngerii se odihnesc noaptea.

Nu mulți români știu că în România avem două “Meteore”. Mănăstirile Arnota și Vârful Romani, ridicate pe culme de munte. Acest ținut mai este numit și Athosul României.

Mănăstirea Arnota, locașul de cult unde îngerii bat clopotele

Turiștii care străbat depresiunea Horezu și trec prin dreptul localității Costești sunt surprinși de o construcție albă care se zărește undeva pe vârful Muntelui Buia, din masivul Parâng. Situată la marginea carierei de piatră, pe un mic platou, Arnota este una dintre puținele mănăstiri construite la aproape 1000 de metri altitudine, operă a domnitorului Matei Basarab.

Despre Arnota, fostul Arhiepiscop al Râmnicului, Gherasim Cristea, spune că “înseamnă ultimul pas spre Dumnezeu. Este locul cel mai înalt și la propriu și la figurat. Acolo, un clopot mare sună: bam!bam!bam! Despică văzduhul peste tot, de parcă acolo începe facerea lumii…’.

Mănăstirea Arnota nu este una mare, are aspect de cetate cu ziduri groase, dar pe cât este de mică, este pe atât de cochetă. Iar liniștea de aici, de pe vârful muntelului, confirmă zisele fostului arhiepiscop al Râmnicului. Da, Arnota este mănăstirea care te apropie de Dumnezeu. Și nu doar ca altitudine. O curte plină de flori de toamnă, cu alei curate, în care și șoaptele au ecou, câțiva călugări care îți dau senzația că nu pășesc. Locul pare încremenit în timp.

Vârful Romani, mănăstirea situată la 1400 de metri altitudineLa peste 1.400 de metri altitudine, ctitoria lui Dumitru Creştin în memoria fiicei sale, dispărută prematur la 25 de ani, a fost recent inaugurată, în urmă cu doar doi ani. Este o bijuterie brâncovenească, ctitorul a dorit să fie asemănătoare restul mănăstirilor vâlcene de jos.

Din curtea mănăstirii se vede Parângul în toate direcţiile, iar în jurul acestei minuni divine s-a construit o staţiune nouă. Mânăstirea are hramul Adormirii Maicii Domnului şi este locul unde se spune că îngerii se odihnesc noaptea.