Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis noi estimări privind evoluția vremii, indicând o răcire a temperaturilor în România pe parcursul săptămânii viitoare. Deși tendința de scădere a valorilor termice este certă, meteorologii subliniază că există încă incertitudini legate de intensitatea frigului și de regimul precipitațiilor.
Potrivit experților, începând cu data de 22 decembrie, structura câmpurilor atmosferice deasupra Europei va suferi modificări semnificative. Aceste schimbări sunt cauzate de o încetinire a vortexului polar și trecerea acestuia într-o fază ușor negativă (NAO-). Acest context va facilita pătrunderea treptată a aerului rece, de origine polară, peste o mare parte a continentului european, inclusiv în zona României, pe măsură ce masele de aer coboară spre sud.
Analiza datelor ANM relevă un grad de incertitudine, în special în ceea ce privește apariția și tipul precipitațiilor (ploaie, lapoviță sau ninsoare). Perioada vizată cu precădere este Ajunul Crăciunului, respectiv intervalul 24 decembrie, ora 09.00 – 25 decembrie, ora 09.00.
Reprezentanții ANM au detaliat fluctuațiile modelelor de prognoză, explicând diferențele apărute în rulările succesive:
„În rularea din data de 16 decembrie, ora 00 UTC, modelul indica precipitații în general slabe cantitativ, predominant sub formă de ninsoare în sud-vestul țării, la rularea următoare, cea din 16 decembrie ora 12 UTC, indica o extindere a precipitațiilor, predominant sub formă de ninsoare în sudul și sud-vestul țării, în timp ce la rularea din 17 decembrie ora 00 UTC indică precipitații moderate cantitativ (local 15 … 20 l/mp) sub toate formele, ploaie, lapoviță și ninsoare, mai ales în regiunile extracarpatice.”
Există diferențe notabile între modelele de prognoză. Meteorologii observă că modelul american GFS oferă o perspectivă distinctă față de cel european ECMWF. Conform ANM, modelul american „nu indică apariția de precipitații la nivelul României pentru seara de Ajun și nici pentru intervalul 24-25 decembrie, așa cum anticipează în acest moment modelul ECMWF”.
În lumina acestor date, specialiștii iau în calcul două scenarii principale, notează ziarobiectiv.ro:
Primul scenariu presupune că anticiclonul (zona de presiune ridicată) devine dominant în fața ciclonului mediteranean. Acest lucru ar determina o răcire mai accentuată, dar cu precipitații foarte reduse sau chiar absente, conform modelului GFS.
Al doilea scenariu arată că ciclonul din Mediterana se intensifică și avansează către Peninsula Balcanică. Această evoluție ar aduce o răcire mai puțin severă, dar ar extinde aria precipitațiilor